2 intrări

12 definiții

debrețín sm [At: LTR2 / Pl: ~i / E: ger Debreziner] Câmat segmentat în porțiuni de circa 10 cm prin răsucirea intestinului în care a fost introdusă carnea tocată.

DEBREȚÍN, debrețini, s. m. Cârnat preparat dintr-un amestec de carne tocată de vită și de porc, introdus în intestine subțiri de porc și segmentat prin răsucirea unor bucăți de câte circa 10 cm. – Din germ. Debreziner.

DEBREȚÍN, debrețini, s. m. Cârnat preparat dintr-un amestec de carne tocată de vită și de porc, introdus în intestine subțiri de porc și segmentat prin răsucirea unor bucăți de câte circa 10 cm. – Din germ. Debreziner.

debrețín (cârnat) (de-bre-) s. m., pl. debrețíni

*Debrețín/(magh.) Débrecen [c pron. ț] (nume de loc) (De-bre-) s. propriu n.

debrețín s. m. (sil. -bre-), pl. debrețíni

DEBREȚÍN s.m. Un fel de cârnat preparat din carne în intestine subțiri de porc, care se consumă prăjit sau fript la grătar. [Cf. germ. Debreziner < Debrețin – oraș în Ungaria].

DEBREȚÍN s. m. cârnat preparat din carne de vacă și porc, în intestine subțiri, care se consumă prăjit sau fript la grătar. (< germ. Debreziner)

debrețín (debrețíni), s. m. – Cîrnat asemănător cu un crenvurșt. Mag. Debreczen, nume al unui oraș din Ungaria.

Debrețin (Debrecsen) n. oraș în Ungaria, face mare comerț cu vite: 100.000 locuitori.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEBREȚIN (DEBRECEN [dæbrætæn]), oraș în E Ungariei; 216,1 mii loc. (1992). Nod de comunicații. Ind. constr. de mașini (vagoane, mașini agricole), textilă, chimico-farmaceutică, mobilă, alim. Institut de cercetări nucleare. Universitatea „Kossuth”. A fost unul dintre centrele Revoluției maghiare din 1848-1849 și sediul guvernului revoluționar din 1849. În timpul celui ce-al doilea război mondial, în oct. 1944, la eliberarea D. au participat și unități române.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

debrețin, debrețini s. m. penis.

Intrare: debrețin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular debrețin debreținul
plural debrețini debreținii
genitiv-dativ singular debrețin debreținului
plural debrețini debreținilor
vocativ singular
plural
Intrare: Debrețin
Debrețin