13 definiții pentru deborda

debordá [At: ALECSANDRI, T. 282 / Pzi: ~déz / E: fr déborder] 1 vi (D. ape curgătoare, d. lichidele dintr-un recipient etc.) A depăși marginile, răspândindu-se în afara acestora Si: a se revărsa. 2 vi (D. recipiente) A nu mai putea păstra conținutul din cauza umplerii excesive. 3 vi (Fig; d. oameni) A trăi un sentiment cu intensitate. 4-5 vti A vomita.

DEBORDÁ, debordez, vb. I. 1. Intranz. (Despre ape curgătoare, la pers. 3) A ieși din albie; a se revărsa; (despre lichidul dintr-un vas) a da pe din afară; (despre vase) a nu mai cuprinde conținutul, a lăsa să curgă pe din afară; a fi prea plin. 2. Intranz. și tranz. A vomita. – Din fr. déborder.

DEBORDÁ, debordez, vb. I. 1. Intranz. (Despre ape curgătoare, la pers. 3) A ieși din albie; a se revărsa; (despre lichidul dintr-un vas) a da pe dinafară; (despre vase) a nu mai cuprinde conținutul, a lăsa să curgă pe dinafară; a fi prea plin. 2. Intranz. și tranz. A vărsa, a vomita. – Din fr. déborder.

DEBORDÁ, debordez, vb. I. Intranz. (Rar) 1. (Despre ape curgătoare) A trece peste maluri, a ieși din albie; a se revărsa; (despre lichide) a curge peste marginile unui vas prea plin, a da pe din afară; (despre vase) a nu mai cuprinde conținutul, a fi prea plin, a lăsa să curgă pe din afară. ◊ Tranz. fact. (Rar) Ascultam clocotul surd... ce învolbura apa în canal și o deborda înspumată și aburind peste marginile de ciment. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 44. 2. A vărsa, a vomita.

debordá (a ~) vb., ind. prez. 3 debordeáză

debordá vb., ind. prez. 1 sg. debordéz, 3 sg. și pl. debordeáză

DEBORDÁ vb. 1. v. revărsa. 2. v. vomita.

DEBORDÁ vb. I. intr. 1. A se revărsa; a trece peste marginile unui vas prea plin. 2. A vărsa, a vomita. [< fr. déborder].

DEBORDÁ vb. I. intr. a ieși din albie, a se revărsa; a trece peste marginile unui vas prea plin. II. intr., tr. a vomita. (< fr. déborder)

A DEBORDÁ ~éz 1. intranz. (despre ape curgătoare) A ieși din albie; a trece peste maluri; a se revărsa; a irupe. 2. tranz. (alimente) A da afară din stomac pe gură; a vomita; a vărsa. /<fr. déborder

debordà v. 1. a trece peste marginile sale: fluviul debordă; 2. fig. a da năvală: inima mea debordă AL.

*debórd și -éz, a -á v. intr. (fr. déborder, d. bord, margine). Barb. Mă revărs: fluviu debordează. Vărs, borăsc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEBORDÁ vb. 1. a se revărsa, (reg.) a puhoia. (Apele au venit mari și au ~. ) 2. (MED.) a vărsa, a voma, a vomita, (pop.) a borî, a lepăda, (reg.) a oticni. (A băut mult și a ~.)

Intrare: deborda
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deborda debordare debordat debordând singular plural
debordea debordați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) debordez (să) debordez debordam debordai debordasem
a II-a (tu) debordezi (să) debordezi debordai debordași debordaseși
a III-a (el, ea) debordea (să) debordeze deborda debordă debordase
plural I (noi) debordăm (să) debordăm debordam debordarăm debordaserăm, debordasem*
a II-a (voi) debordați (să) debordați debordați debordarăți debordaserăți, debordaseți*
a III-a (ei, ele) debordea (să) debordeze debordau deborda debordaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)