3 definiții pentru debonar

debonár adj. m., pl. debonári; f. sg. debonáră, pl. debonáre

DEBONÁR, -Ă adj. (Franțuzism) Blajin, indulgent, foarte slab. [< fr. débonnaire].

DEBONÁR, -Ă adj. blajin, indulgent, foarte slab; incapabil de fapte rele. (< fr. débonnaire)

Intrare: debonar
debonar adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular debonar debonarul debona debonara
plural debonari debonarii debonare debonarele
genitiv-dativ singular debonar debonarului debonare debonarei
plural debonari debonarilor debonare debonarelor
vocativ singular
plural