DANĂ, dane, s. f. 1. Zonă a unui port situată de-a lungul unui chei pentru acostarea navelor, încărcarea și descărcarea mărfurilor. 2. Șlep sau grup de șlepuri acostate bord la bord la aceeași dană (1). – Din ngr. dána.

dană¹ sf [At: ABC MAR. 46 / Pl: ~ne / E: ngr δυνα] 1 Porțiune de-a lungul cheiurilor unui port (sau, mai rar, în mijlocul apei navigabile) amenajată pentru acostarea navelor și manipularea mărfurilor. 2 Magazie pentru depozitarea mărfurilor într-un port sau la vamă. 3 Grup de două sau mai multe nave acostate bord la bord la aceeași dană (1).

DANĂ, dane, s. f. 1. Loc situat de-a lungul cheiurilor sau, mai rar, în mijlocul apei navigabile și amenajate pentru scoaterea vaselor și manipularea mărfurilor într-un port. 2. Magazie pentru depozitarea mărfurilor (într-un port sau la vamă). 3. Șlep sau grup de șlepuri acostate bord la bord la aceeași dană (1). – Din ngr. dána.

DANĂ, dane, s. f. 1. Loc amenajat pentru acostarea vaselor de-a lungul cheiurilor unui port sau, mai rar, în mijlocul unei ape navigabile. 2. Magazie într-un port sau într-o vamă, în care se depozitează mărfurile. 3. Fiecare din șlepurile sau din șirurile de șlepuri ale unui convoi.

DANĂ s.f. 1. Porțiune de-a lungul cheiurilor unui port, amenajată pentru acostarea vaselor. 2. Magazie, depozit de mărfuri într-un port, într-o vamă. 3. Fiecare dintre șlepurile care alcătuiesc un convoi. [< ngr. dana – șir].

DANĂ ~e f. 1) Loc într-un port special amenajat pentru acostarea navelor în vederea încărcării și descărcării lor. 2) Depozit de mărfuri în porturi sau în vămile mari. 3) Fiecare dintre vasele care formează un convoi. /<ngr. dana

dánă f., pl. e (ngr. dána, șir). Parte (despărțitură) numerotată a unuĭ cheŭ: vaporu a acostat la dana a treĭa.

dană s. f., g.-d. art. danei; pl. dane

dană s. f., g.-d. art. danei; pl. dane

dană s. f., g.-d. art. danei; pl. dane

dană (dane) s. f. – Loc de legat, pe cheiurile unui port, bolard. Ngr. ντάνα „rînd” (Scriban), și acesta din it. andana (Hesseling 26).