9 definiții pentru dacit

dacít sn [At: CANTUNIARI, L. M. / E: fr dacite] Rocă vulcanică alcătuită din cuarț, andezit, biotit, feldspat etc. de obicei cenușie, folosită ca piatră de construcție.

DACÍT s. n. Rocă vulcanică alcătuită din cuarț, andezin, biotit, hornblendă, feldspat etc., de obicei cenușie, folosită ca piatră de construcție. – Din fr. dacite.

DACÍT s. n. Rocă vulcanică alcătuită din cuarț, andezin, biotit, hornblendă, feldspat etc., de obicei cenușie, folosită ca piatră de construcție. – Din fr. dacite.

dacít (rocă vulcanică) s. n.

DACÍT s.n. Rocă efuzivă alcătuită din cuarț, feldspați etc. [< fr. dacite].

DACÍT s. n. rocă magmatică efuzivă cu structură porfirică, din cuarț, feldspat etc. (< fr. dacite)

DACÍT n. Rocă magmatică, de culoare cenușie, folosită ca piatră de construcție. /<fr. dacite


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DACÍT (< fr. {i}; Dacia) s. n. Rocă magmatică neovulcanică, acidă, cenușie, porfirică, de compoziția granodioritului, alcătuită din cuarț, plagioclaz, andezin, biotit, hornblendă, uneori sanidină și piroxeni. Se utilizează ca piatră de construcție.

Intrare: dacit
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dacit dacitul
plural
genitiv-dativ singular dacit dacitului
plural
vocativ singular
plural