6 definiții pentru dărâmător

Explicative DEX

DĂRÂMĂTOR, -OARE, dărâmători, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dărâmă. – Dărâma + suf. -ător.

DĂRÂMĂTOR, -OARE, dărâmători, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dărâmă. – Dărâma + suf. -ător.

dărâmător, ~oare smf [At: DEX2 / Pl: ~i, ~oare / E: dărâma + -ător] 1-5 (Rar) Persoană care dărâmă (1-2, 5-7).

DĂRÎMĂTOR, -OARE, dărîmători, -oare s. m. și f. Persoană care dărîmă. Acum stau în dreptul casei mele... și nu o mai găsesc. Dărîmătorii o duc în tărăboanțe și care, și o varsă departe, desfăcută în cărămizi și bîrne. ARGHEZI, P. T. 147.

Ortografice DOOM

dărâmător (rar) s. m., pl. dărâmători

dărâmător (rar) s. m., pl. dărâmători

dărâmător s. m., pl. dărâmători

Intrare: dărâmător
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dărâmător
  • dărâmătorul
  • dărâmătoru‑
plural
  • dărâmători
  • dărâmătorii
genitiv-dativ singular
  • dărâmător
  • dărâmătorului
plural
  • dărâmători
  • dărâmătorilor
vocativ singular
  • dărâmătorule
plural
  • dărâmătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dărâmător, dărâmătorisubstantiv masculin
dărâmătoare, dărâmătoaresubstantiv feminin

  • 1. rar Persoană care dărâmă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acum stau în dreptul casei mele... și nu o mai găsesc. Dărîmătorii o duc în tărăboanțe și care, și o varsă departe, desfăcută în cărămizi și bîrne. ARGHEZI, P. T. 147. DLRLC
etimologie:
  • Dărâma + -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.