5 definiții pentru dănăoară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dănăoáră av vz odinioară

DĂNĂOARĂ adv. (Mold.) 1. O singură dată. Toți mînca dănăoară în dzi. VARLAAM. Dînîoară sau de daori în săptămînă. DOSOFTEI, VS. 2. Într-o bună zi, la un moment dat. Dănăoară, șezînd la casa sa supt un smochin. VARLAAM. De-ași grăi dănăoară. DP, 11v ; cf. DOSOFTEI, VS. ◊ Adv. comp. Nice dănăoară = niciodată. Porcul nice dănăoară nu poate căota cătrî soare. VARLAAM. Nice dănăoară n-au fostu giudecătoriu. NCCD, 260; cf. PRAV. Etimologie: de + ună + oară. Cf. șohan.

odinioară adv. altădată, în timpul trecut. [Vechiu-rom. dănăoară = de ună oară: v. adineori].

odinioáră adv. (vrom. dănăoară și dinioară, care vine d. de, una și oară saŭ lat. de una hora. V. adinioarea). Odată, cînd-va, în timpu trecut, depărtat.

Intrare: dănăoară
dănăoară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.