opțiuni
  • info

13 definiții pentru căsăpi

din care

Explicative DEX

CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

căsăpi vt [At: BELDIMAN, TR. 383 / Pzi: ~pesc / E: casap] 1 (C.i. vite) A tăia. 2 (C.i. vite și animale sacrificate) A măcelări (1). 3 (Fig; d. oameni) A ucide cu cruzime (prin înjunghiere).

❍CĂSĂPI (-ăpesc) vb. tr. Mold. Bucov. Băn. A măcelări: lelea vorniceasa căsăpea la gîște, rațe și gobăi GRIG.; pe unul din schimnici îl căsăpiseră DEM. [casap].

CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări (o vită). Vedeai pe cîte unul, măcelar ambulant. Cumpăra o vită din Obor, o căsăpea singur la el în curte. PAS, Z. I 169. ◊ (Cu privire la oameni) Fugeau pe maidane, de parcă ar fi venit turcii... să-i căsăpească. PAS, Z. I 118.

CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări. – Din casap.

A CĂSĂPI ~esc tranz. 1) A tăia în bucăți. ~ carnea. 2) (ființe) A omorî în mod barbar și în număr mare (prin tăiere); a măcelări. /Din casap

căsăpì v. Mold. a măcelări: pe Tătari îi căsăpește POP.

căsăpésc v. tr. (d. casap). Est. Măcelăresc.

Ortografice DOOM

căsăpi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpesc, 3 sg. căsăpește, imperf. 1 căsăpeam; conj. prez. 1 sg. să căsăpesc, 3 să căsăpească

căsăpi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpesc, imperf. 3 sg. căsăpea; conj. prez. 3 să căsăpească

căsăpi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpesc, imperf. 3 sg. căsăpea; conj. prez. 3 sg. și pl. căsăpească

Sinonime

CĂSĂPI vb. v. ciopârți, distruge, extermina, masacra, măcelări, nimici, prăpădi, sfârteca, sfâșia, stârpi.

căsăpi vb. v. CIOPÎRȚI. DISTRUGE. EXTERMINA. MASACRA. MĂCELĂRI. NIMICI. PRĂPĂDI. SFÎRTECA. SFÎȘIA. STÎRPI.

Intrare: căsăpi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căsăpi
  • căsăpire
  • căsăpit
  • căsăpitu‑
  • căsăpind
  • căsăpindu‑
 singular plural
  • căsăpește
  • căsăpiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • căsăpesc
 (să)
  • căsăpesc
  • căsăpeam
  • căsăpii
  • căsăpisem
a II-a (tu)
  • căsăpești
 (să)
  • căsăpești
  • căsăpeai
  • căsăpiși
  • căsăpiseși
a III-a (el, ea)
  • căsăpește
 (să)
  • căsăpească
  • căsăpea
  • căsăpi
  • căsăpise
plural I (noi)
  • căsăpim
 (să)
  • căsăpim
  • căsăpeam
  • căsăpirăm
  • căsăpiserăm
  • căsăpisem
a II-a (voi)
  • căsăpiți
 (să)
  • căsăpiți
  • căsăpeați
  • căsăpirăți
  • căsăpiserăți
  • căsăpiseți
a III-a (ei, ele)
  • căsăpesc
 (să)
  • căsăpească
  • căsăpeau
  • căsăpiră
  • căsăpiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

căsăpi, căsăpescverb

  • 1. adesea figurat A tăia în bucăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ciopârți măcelări tăia
    • format_quote Vedeai pe cîte unul, măcelar ambulant. Cumpăra o vită din Obor, o căsăpea singur la el în curte. PAS, Z. I 169. DLRLC
    • format_quote Fugeau pe maidane, de parcă ar fi venit turcii... să-i căsăpească. PAS, Z. I 118. DLRLC
etimologie:
  • casap DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.