2 intrări
34 de definiții
din care- explicative DEX (17)
- ortografice DOOM (9)
- etimologice (1)
- jargon (3)
- argou (4)
Explicative DEX
CVINTĂ2, cvinte, s. f. (Muz.) Intervalul de cinci trepte într-o gamă diatonică. – Din it. quinta.
CVINTĂ1, cvinte, s. f. 1. (La scrimă) A cincea dintre cele opt poziții principale de apărare. 2. Formație de cinci cărți consecutive, de aceeași culoare, la jocul de cărți. 3. Acces prelungit de tuse violentă. [Var.: chintă s. f.] – Din fr. quinte.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cvintă sf [At: ȘINCAI, HR. III, 82 / V: cui~, chi~, qui~ / Pl: ~te / E: lat fr quinte] 1 (Nob) Dare constând în a cincea parte din recoltă. 2 (Muz) Interval între cinci note consecutive. 3 (Ljc; îf chi~) Suită de cinci cărți în ordine descrescândă. 4 (Îs) Chintă regală Cvintă (3) În care toate cărțile sunt de aceeași culoare. 5 (Iuz) Lână cu firul cu diametrul de 60-80 mm. 6 (Îf chi~) Acces prelungit de tuse violentă. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CVINTĂ, cvinte, s. f. 1. (Muz.) Intervalul dintre cinci note consecutive. 2. (La scrimă) A cincea dintre cele opt poziții principale de apărare. 3. Formație de cinci cărți consecutive, de aceeași culoare, la jocul de cărți. 4. (În forma chintă) Acces prelungit de tuse violentă. [Var.: chintă s. f.] – Din it. quinta, fr. quinte.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de rain_drop
- acțiuni
CVINTĂ, cvinte, s. f. (Muz.) Intervalul dintre cinci note consecutive. Intervalul dintre «do» și «sol» alcătuiește o cvintă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CVINTĂ s.f. 1. (Muz.) Interval de cinci note consecutive. 2. A cincea poziție principală de apărare la scrimă. 3. Formație de cinci cărți consecutive (de aceeași culoare) la jocul de cărți. 4. Acces de tuse violent și prelungit. [Var. chintă, cuintă s.f. / < it. quinta, cf. fr. quinte].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CVINTĂ s. f. 1. (muz.) interval de cinci trepte într-o gamă diatonică. 2. acces prelungit de tuse violentă. (< it. quinta, fr. quinte)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CHINTĂ s. f. v. cvintă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHINTĂ s. f. v. cvintă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CHINTĂ s. f. v. cvintă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chintă2 sf [At: DA / Pl: ~te / E: fr quinte] Figură la jocul de pocher formată din 5 cărți în ordine crescătoare (de la 7-12 chinta de valet, 8-13 chinta de damă etc.).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chintă1 sf vz cvintă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cuintă sf vz cvintă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* CHINTĂ (pl. -te.) sf. 1 🎼 Interval între cinci note consecutive. Ex: do – sol sau sol-do ¶ 2 ♠️ Cinci cărți consecutive de aceeași coloare sau de colori diferite (🖼 1119) ¶ 3 ⚔️ Numele uneia din cele opt parade simple, la scrimă (🖼 1120) [fr. quinte].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CHINTĂ s.f. v. cvintă.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CUINTĂ s.f. v. cvintă.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHINTĂ s. f. 1. a cincea poziție de apărare la scrimă. 2. formație de cinci cărți consecutive de aceeași culoare la jocul de cărți. (< fr. quinte)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CHINTĂ ~e f. 1) muz. Interval dintre două sunete ale gamei la distanță de cinci trepte. 2) (la jocul de cărți) Formație de cinci cărți consecutive și de aceeași culoare. /<it. quinta, fr. quinte
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*chíntă f., pl. e (lat. quintus, quinta, al cincilea, a cincea). Muz. Interval de cincĭ note consecutive. La jocu de cărțĭ, serie de cincĭ cărțĭ consecutive de aceĭașĭ coloare. La scrimă a cincea pozițiune în gardă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
cvintă (interval muzical) s. f., g.-d. art. cvintei; pl. cvinte
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!cvintă1/chintă (figură de scrimă, acces de tuse) s. f., g.-d. art. cvintei/chintei; pl. cvinte/chinte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cvintă2 (interval muzical) s. f., g.-d. art. cvintei; pl. cvinte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cvintă (muz.) s. f., g.-d. art. cvintei; pl. cvinte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cvintă
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
!chintă (acces de tuse; figură la scrimă; la jocul de cărți) s. f., g.-d. art. chintei; pl. chinte
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
chintă v. cvintă1
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chintă (sport) s. f., pl. chinte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chintă.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
chintă (chinte), s. f. – 1. Intervalul dintre cinci note muzicale consecutive. – 2. Atac de tuse. – 3. La jocul de cărți, formație de cinci cărți consecutive de aceeași culoare. – Var. (înv.) cvintă. Lat. quinta (sec. XIX); fr. quinte. – Der. chintet, s. n., din fr. quintette; chintesență (var. greșită chintezență), s. f. din fr. quintessence, var. datorată tendinței de a pronunța ca z, s intervocalic din ss, cf. vitesse › viteză.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
cvintă (quintă) (< lat. quintus, -a, um „al cincelea, a cincea”), interval* de cinci trepte* într-o gamă* diatonică*. C. perfectă este c. care, pornind de la sunetul de bază (tonică*, finalis*), numără trei tonuri* și un semiton diatonic (ex.: într-o gamă de do, do-sol). C. mărită, rezultă din mărimea c. perfecte cu un semiton cromatic (ex.: do-sol diez; în gama minoră* armonică c. mărită apare pe treapta a treia: în la minor armonic: do-sol diez). C. micșorată rezultă din micșorarea c. perfecte cu un semiton cromatic (ex.: do-sol bemol); în gama cromatică temperată c. micșorată este egală, prin enarmonie (2), cu cvarta mărită (tritonul*). Denumirea de c., fără nici o altă specificare, se referă la c. perfectă. ♦ În gama pitagoreică, c. avea valoarea de 3/2, valoare (raport) exprimând sunetul produs de vibrarea unei treimi a coardei monocordului*. Aceeași valoare a fost păstrată și în ev. med. și Renaștere* (Zarlino). În seria armonicelor* superioare, c. ocupă locul al doilea, după octavă*, cu valoarea 2/3 (inversul lungimii coardei). În sistemul temperat, c. are valoare 1,498 (în numere zecimale) sau 7.000 (în cenți*). Caracterul „primar” al c., ca interval rezultat dintr-un raport matematic, simplu sau produs pe a doua treaptă a fenomenului armonicelor*, joacă un rol primordial în toate culturile muzicale în stabilirea sistemelor (II) intonaționale, fiind implicată atât în consonanțele* naturale, „inconștiente” ce regizează cântul vocal cât și în tehnica instr., unde raporturile simple în lungimea corzilor și a tuburilor sonore conduc la soluții firești. Cu o puternică „afinitate tonală” prin pilonul ei fundamental, c. este totuși primul interval diferit de octavă* care oferă prin cele două componente ale sale un element dinamic (pe care nu-l au cele două sunete echivalente ale octavei), element „analizator” și generator, în același timp, de noi intervale. Astfel, în sistemul chinez sau în cel pitagoreic toate intervalele gamei sunt derivate după reduplicări ale c. Pentatonica* este prin excelență un sistem de c. ♦ În conformitate cu teoria ant. a celor trei consonanțe (octava, c. și cvarta), c. a participat la constituirea organum*-ului medieval. A ajuns însă curînd să fie interzisă într-o mișcare paralelă* a vocilor (2) – situație păstrată ca o regulă restrictivă și în armonia (III, 2) clasică, mai puțin în cea contemporană – tocmai datorită stabilității sale tonale, ce crea, pe de o parte, o succesiune de piloni deconcertanți pentru unitatea întregului și anula, pe de altă parte, prin prea slaba diferențiere a pilonului superior, una dintre partidele* polif. V. cercul cvintelor.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cercul cvintelor, dispunere a sunetelor sistemului muzical pe un cerc sau o spirală la un interval de cvintă*. Această imagine a c., ce acoperea sistemul diatonic* antic, corespundea și concepției pitagoreice de obținere a tuturor intervalelor din reduplicarea cvintei. În acest din urmă caz, c. devenea într-adevăr o spirală deschisă, deoarece din reduplicarea a 12 cvinte peste 7 octave (de ex. la locul de întâlnire a sunetelor fa și mi diez) lua naștere un interval foarte mic (coma* pitagoreică). În sistemul egal temperat*, diferența aceasta nu există (fiecare cvintă fiind „corectată” cu 1/12 din valoarea ei), c. păstrându-și totuși aceeași imagine de spirală pentru a facilita ilustrarea enarmoniei (2) tonalităților (2). Denumit pentru sistemul temperat și cadran tonal, c. arată ordinea crescătoare a diezilor* (spre dreapta) și a bemolilor* (spre stânga) pentru tonalitățile majore și paralelele lor minore, „enarmoniile” însemnând, de fapt, tocmai această dualitate grafică (diezi-bemoli) a tonalităților armonic-sinonime.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fagot în cvintă v. fagottino.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
a avea o chintă spartă expr. (intl.) 1. a nu avea logistica necesară pentru executarea unei acțiuni ilicite. 2. a nu dispune de suficienți oameni pentru desfășurarea unei acțiuni ilicite
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a intra la chintă spartă expr. (intl.) a găsi omul sau obiectul care-i lipsea cuiva.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chintă, chinte s. f. (șc.) nota cinci.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chintă spartă expr. 1. (cărt.) suită de cinci cărți din care lipsește una. 2. (intl.) ghinion. 3. (intl.) acțiune fără șanse de reușită.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cvintă, cvintesubstantiv feminin
- 1. Intervalul de cinci trepte într-o gamă diatonică. DEX '09 DLRLC DN
- Intervalul dintre «do» și «sol» alcătuiește o cvintă. DLRLC
-
etimologie:
- quinta DEX '09 DN
chintă, chintesubstantiv feminin
- 1. (La scrimă) A cincea dintre cele opt poziții principale de apărare. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Formație de cinci cărți consecutive, de aceeași culoare, la jocul de cărți. DEX '09 DEX '98 DN
- 3. Acces prelungit de tuse violentă. DEX '09 DN
etimologie:
- quinta DEX '98 DN
- quinte DEX '09 DEX '98 DN