CUȘER adj. invar. (Despre mâncăruri și băuturi, în practica religiei mozaice) Pregătit după ritual. ♦ Fig. (Fam.) Foarte bun, excelent. – Cf. ebr. kâscher „curat, ritual”.

cușer, ~ă a [At: ALECSANDRI, T. 1537 / V: ~șăr, coșăr, cușe / E: eb kâscher] 1 (D. mâncăruri și băuturi; în practica religiei mozaice; îoc trif) Pregătit după ritual. 2 (Rar) Curat. 3 (Fam) Lefter. 4 (Fam; fig) Foarte bun.

CUȘER adj. invar. (Despre mâncări și băuturi, în practica religiei mozaice) Pregătit după ritual. ♦ Fig. (Fam.) Foarte bun, excelent. – Cf. ebr. kâscher „curat, ritual”.

CUȘER adj. invar. (despre mâncăruri, la mozaici) Care este pregătit conform prescripțiilor ritualului. /<ebr. kâscher

cúșer adj. fix (cuv. jidănesc). Carne cușer (la Jidanĭ), carne bună de mîncat. V. trif.

coșer², ~ă a vz cușer

cușăr a vz cușer corectat(ă)

kasher ai, av vz cușer

KASHER adj. invar., adv. (Liv.; mai ales despre alimente) Pur, curat, potrivit ritualurilor mozaice; (pop., fam.) cușer. [Pron. kașer. / < fr., it., engl. kasher < cuv. ebraic].

KASHER /CA-ȘER/ adj. inv., adv. (despre alimente) pur, curat, potrivit ritualurilor mozaice. (< fr. kasher)

cușer adj. invar. (produse ~)

cușer adj. invar.

cușer adj. invar.

cușer adj. – 1. (Aliment) pregătit după ritual conform prescripțiilor religiei mozaice. – 2. Curat, autentic, pur. Ebr. kāšer.

cușer, -ă, adj. (înv.) 1. curat, gătit după ritual evreiesc. 2. fără bani, lefter.

cușer, (cușăr, coșer), adj. – Însușire pe care trebuie s-o aibă mâncarea permisă evreilor, după prescripțiile religioase; curat, nespurcat; pregătit după ritual. ♦ (fig. și fam.) Așa cum trebuie. Cuvântul a rămas în limbajul local cu sensul de „curat, drept, cinstit”, în expr. nu-i lucru cușer. – Cf. ebr. kâscher „curat, ritual” (DER, DEX, MDA).

cușer, (cușăr, coșer), adj. – (ref. la alimente) Curat, nespurcat; pregătit după ritual.(fig. și fam.) Așa cum trebuie. Cuvântul a rămas în limbajul local cu sensul de „curat, drept, cinstit”, în expr. nu-i lucru cușer. – Cf. ebr. kâscher „curat, ritual”.