8 definiții pentru cuzinet

CUZINÉT, cuzineți, s. m. 1. Piesă inelară sau din două bucăți semiinelare din metal moale, care îmbracă în interior lagărul și vine în contact direct cu fusul sau axul unei mașini. 2. Element de construcție confecționat din beton armat, piatră dură etc. așezat între un bloc de fundație și un stâlp și având ca scop transmiterea greutății la blocul de fundație respectiv. – Din fr. coussinet.

CUZINÉT, cuzineți, s. m. 1. Piesă inelară sau din două bucăți semiinelare din metal moale, care îmbracă în interior lagărul și vine în contact direct cu fusul sau axul unei mașini. 2. Element de construcție confecționat din beton armat, piatră dură etc. așezat între un bloc de fundație și un stâlp și având ca scop transmiterea greutății la blocul de fundație respectiv. – Din fr. coussinet.

CUZINÉT, cuzineți, s. m. Piesă de metal moale, cu suprafață cilindrică, în care intră fusul sau axul unei mașini.

cuzinét s. m., pl. cuzinéți

cuzinét s.m., pl. cuzinéți

CUZINÉT s.n. Piesă cilindrică (uneori formată din două părți semicilindrice) care face parte dintr-un lagăr și vine în contact direct cu axul unei mașini. [< fr. coussinet].

CUZINÉT s. m. 1. piesă în formă de cilindru sau din două părți semicilindrice care căptușește un lagăr (II) și vine în contact direct cu axul mașinii. 2. placă între două elemente de construcție pentru susținerea celui de deasupra și transmiterea eforturilor la cel inferior. (< fr. coussinet)

CUZINÉT ~ți m. tehn. Piesă cilindrică (uneori formată din două părți semicilindrice) care căptușește un lagăr și servește ca sprijin pentru fusul unui arbore sau al unui ax. /<fr. coussinet

Intrare: cuzinet
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cuzinet cuzinetul
plural cuzineți cuzineții
genitiv-dativ singular cuzinet cuzinetului
plural cuzineți cuzineților
vocativ singular
plural

cuzinet

  • 1. Piesă inelară sau din două bucăți semiinelare din metal moale, care îmbracă în interior lagărul și vine în contact direct cu fusul sau axul unei mașini.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Element de construcție confecționat din beton armat, piatră dură etc. așezat între un bloc de fundație și un stâlp și având ca scop transmiterea greutății la blocul de fundație respectiv.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: