13 definiții pentru cuscută

CUSCÚTĂ, cuscute, s. f. Nume dat mai multor specii de plante parazite care se răsucesc pe tulpinile plantelor-gazdă, din care își extrag hrana; torțel. – Din fr. cuscute.

CUSCÚTĂ, cuscute, s. f. Nume dat mai multor specii de plante parazite care se răsucesc pe tulpinile plantelor-gazdă, din care își extrag hrana; torțel. – Din fr. cuscute.

CUSCÚTĂ s. f. (Bot.) Torțel.

cuscútă s. f., g.-d. art. cuscútei; pl. cuscúte

cuscútă s. f., pl. cuscúte

CUSCÚTĂ s. (BOT.; Cuscuta epithymum) torțel, (reg.) borangic, iniță, întorțel, lipici, părul-Sfintei-Mării, (prin Ban.) steagul-zânelor.

CUSCÚTĂ s.f. Plantă parazită, fără clorofilă, care trăiește mai ales pe trifoi și pe lucernă; (pop.) torțel. [< fr. cuscute].

CUSCÚTĂ s. f. plantă parazită cu tulpina filiformă, subțire, fără clorofilă, pe trifoi și pe lucernă; torțel. (< fr. cuscute, lat. cuscuta)

CUSCÚTĂ ~e f. Plantă fără frunze și fără clorofilă, care parazitează, mai ales, pe trifoi și pe lucernă. /<fr. cuscute

*cúscută f., pl. e (it. cúscuta, fr. cuscute, d. ar. kušut, care vine d. vgr. kosýtas, cuscută). Bot. Tortel, ș. a.

TORȚÉL, torței, s. m. Numele a două plante parazite fără frunze, a căror tulpină se răsucește în jurul plantelor pe care trăiesc, una cu flori roșietice (Cuscuta epithymum), alta cu flori albe sau roz (Cuscuta europaea).Tort1 + suf. -el.

TORȚÉL s. (BOT.) 1. (Cuscuta epithymum) cuscută, (reg.) borangic, iniță, întorțel, lipici, părul-Sfintei-Mării, (prin Ban.) steagul-zânelor. 2. (Cuscuta) gălbează.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CUSCÚTĂ s. (BOT.; Cuscuta epithymum) torțel, (reg.) borangíc, iníță, întorțél, lipíci, părul-Sfintei-Măríi, (prin Ban.) steagul-zî́nelor.

Intrare: cuscută
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cuscu cuscuta
plural cuscute cuscutele
genitiv-dativ singular cuscute cuscutei
plural cuscute cuscutelor
vocativ singular
plural