2 intrări

13 definiții

CURTÁ, curtez, vb. I. Tranz. A face curte (III) unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, simpatia, dragostea; a curteni. – Din curte (după fr. courtiser).

CURTÁ, curtez, vb. I. Tranz. A face curte (III) unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, dragostea; a curteni. – Din curte (după fr. courtiser).

CURTÁ, curtez, vb. I. Tranz. (învechit) A face curte (unei femei). Jupîn Dumitrache crede, și crede și Chiriac, că Rică o «curtează» pe Veta. IBRĂILEANU, S. 51. Ea știe că o curtează [Mișu] de atîta vreme. CARAGIALE, S. U. 45.

curtá (a ~) vb., ind. prez. 3 curteáză

curtá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. curteáză

CURTÁ vb. (înv.) a curteni. (A ~ o fată.)

CURTÁ vb. I. tr. A face curte unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, simpatia, dragostea. [După fr. courtiser].

CURTÁ vb. tr. a face curte unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, simpatia, dragostea. (după fr. courtiser)

A CURTÁ ~éz tranz. (femei) A trata cu atenție deosebită pentru a câștiga favoarea, simpatia sau dragostea. /Din curte

*curtéz v. tr. (d. curte, după fr. courtiser. Fac curte, curtenesc, daŭ atențiune (femeilor).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CURTÁ vb. (înv.) a curteni. (A ~ o fată.)

P. curta R. Br. Specie care înflorește vara. Flori terminale, solitare, albicioase cu dungi verzi, în formă de coif, cu vîrful verde, petalele exterioare laterale cu vîrfuri foarte lungi. Frunze dispuse în rozetă, scurt-pețiolate, eliptice, lungi de 2-3 cm. Plantă de cca 14 cm înălțime.

Intrare: curta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) curta curtare curtat curtând singular plural
curtea curtați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) curtez (să) curtez curtam curtai curtasem
a II-a (tu) curtezi (să) curtezi curtai curtași curtaseși
a III-a (el, ea) curtea (să) curteze curta curtă curtase
plural I (noi) curtăm (să) curtăm curtam curtarăm curtaserăm, curtasem*
a II-a (voi) curtați (să) curtați curtați curtarăți curtaserăți, curtaseți*
a III-a (ei, ele) curtea (să) curteze curtau curta curtaseră
Intrare: curtat
curtat participiu
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular curtat curtatul curta curtata
plural curtați curtații curtate curtatele
genitiv-dativ singular curtat curtatului curtate curtatei
plural curtați curtaților curtate curtatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)