6 definiții pentru curopalat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUROPALÁT, curopalați, s. m. Înalt demnitar bizantin care administra palatul imperial. – Din fr. curopalate.

CUROPALÁT, curopalați, s. m. Înalt demnitar bizantin care administra palatul imperial. – Din fr. curopalate.

CUROPALÁT s.m. Înalt demnitar bizantin, care administra palatul imperial. [< fr. curopalate, cf. lat. cura – grijă, palatium – palat].

CUROPALÁT s. m. înalt demnitar bizantin care administra palatul imperial. (< fr. curopalate)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

curopalát s. m., pl. curopaláți

curopalát s. m., pl. curopaláți


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

curopalát (curopaláți), s. m. – Majordom, camerier domnesc al Imperiului Bizantin. Ngr. ϰουροπαλάτη. Sec. XVII.

Intrare: curopalat
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curopalat
  • curopalatul
  • curopalatu‑
plural
  • curopalați
  • curopalații
genitiv-dativ singular
  • curopalat
  • curopalatului
plural
  • curopalați
  • curopalaților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

curopalat

  • 1. Înalt demnitar bizantin care administra palatul imperial.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: