11 definiții pentru curelar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURELÁR, curelari, s. m. Persoană specializată în confecționarea curelelor sau a hamurilor etc. și la întreținerea lor. – Curea + suf. -ar.

curelar sm [At: LB / Pl: ~i / E: curele + -ar] Meșter care face sau repară curele (1).

CURELÁR, curelari, s. m. Meșter care face și întreține curele, hamuri și alte articole de piele. – Curea + suf. -ar.

CURELÁR ~i m. Meșter care face obiecte din piele (curele, hamuri etc.). /curea + suf. ~ar

curelar m. cel ce face curele sau hamuri.

curelár m. (d. curea, curele. Cp. cu văpselar). Fabricant saŭ vînzător de curele și hamurĭ.

POCLUȘ s.m. (Criș.) Curelar. Era domnul Isus în Viftaniia în casa lui poclușu Simon. MISC. SEC. XVII, 13r. Etimologie: poclă + suf. -uș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CURELÁR s. (Transilv.) sighiartău, (prin Ban. și Transilv.) soaclăr.

CURELAR s. (Transilv.) sighiartău, (prin Ban. și Transilv.) soaclăr.

Intrare: curelar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curelar
  • curelarul
  • curelaru‑
plural
  • curelari
  • curelarii
genitiv-dativ singular
  • curelar
  • curelarului
plural
  • curelari
  • curelarilor
vocativ singular
  • curelarule
  • curelare
plural
  • curelarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

curelar

  • 1. Persoană specializată în confecționarea curelelor sau a hamurilor etc. și la întreținerea lor.
    surse: DEX '09 sinonime: sighiartău soaclăr

etimologie:

  • Curea + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09