5 definiții pentru curastă

colástră sf [At: JIPESCU, O. 48 / V: ~ru sm, ~leá~, corástă, coráste, corá~, curáslă, curastă, cura~, curástru, cureástă sm / Pl: ~ re / E: lat colostra, -am] 1 Colostru. 2 Lapte brânzit.

colástră (Olt. Munt.) și corástră (Munt.) f., pl. e (lat. colostra și -strum, de unde s'a făcut corastră, cu suf. din măĭastră, albastră, apoĭ s'a disimilat în col-, ca tulbure, bolborosesc din turb-, borb-; it. colostre, -ostra. D. rom. vine bg. kulastra, rut. kolastra, ung. gurasztra, gulasztra și gulaszta). Munt. Primu lapte la femeĭ și la vite. Pin [!] anal. Lapte brînzit. – Și coraslă (Mold. Munt.), corastă (Banat) și curastă (Maram.).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

curástă, curaste, (corastă), s.f. – (reg.) Laptele (de vacă sau de oaie) din primele zile după fătare; „lapte crud”, „jântiță di la vacă” (ALRRM, 1971: 353). – Lat. colostra „primul lapte după fătare” (Pușcariu, CDDE, DA, cf. DER; Scriban, Șăineanu, DEX, MDA). Cuv. rom. > bg. kulastra, ucr. kolastra, magh. gurasztra (Scriban).

curástă, -e, (corastă), s.f. – Laptele (de vacă sau de oaie) din primele zile după fătare; „lapte crud„, „jântiță di la vacă” (ALR 1971: 353). – Lat. *colasta = colostra (DEX).

Intrare: curastă
curastă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular curastă curasta
plural curaste curastele
genitiv-dativ singular curaste curastei
plural curaste curastelor
vocativ singular
plural