12 definiții pentru curabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURÁBIL, -Ă, curabili, -e, adj. Care se poate vindeca. – Din fr. curable, lat. curabilis.

CURÁBIL, -Ă, curabili, -e, adj. Care se poate vindeca. – Din fr. curable, lat. curabilis.

curabil, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: lat curabilis] Care se poate vindeca.

CURÁBIL, -Ă, curabili, -e, adj. (Rar, despre boliși despre bolnavi) Care se poate vindeca.

CURÁBIL, -Ă adj. (Rar) Care poate fi vindecat, îngrijit. [Cf. it. curabile, lat. curabilis].

CURÁBIL, -Ă adj. care poate fi vindecat, îngrijit. (< fr. curable, lat. curabilis)

CURÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi vindecat. /<fr. curable, lat. curabilis

*curábil, -ă adj. (lat. curabilis). Medicabil, remediabil, care se poate vindeca.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

curábil adj. m., pl. curábili; f. sg. curábilă, pl. curábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CURÁBIL adj. (MED.) benign, ușor, vindecabil. (Formă ~ a unei boli.)

CURABIL adj. (MED.) benign, ușor, vindecabil. (Formă ~ a unei boli.)

Curabil ≠ incurabil, necurabil, nevindecabil

Intrare: curabil
curabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curabil
  • curabilul
  • curabilu‑
  • curabilă
  • curabila
plural
  • curabili
  • curabilii
  • curabile
  • curabilele
genitiv-dativ singular
  • curabil
  • curabilului
  • curabile
  • curabilei
plural
  • curabili
  • curabililor
  • curabile
  • curabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

curabil

etimologie: