14 definiții pentru cupon

CUPÓN, cupoane, s. n. 1. Parte a unui titlu de rentă sau a unei acțiuni bancare care se decupează la scadență pentru a-i servi titularului la încasarea dobânzii sau a dividendelor. 2. Parte detașabilă dintr-un bilet, de pe un cotor etc. care conferă deținătorului anumite drepturi. 3. Bucată mică de metraj, rămasă dintr-un val de material textil. – Din fr. coupon.

CUPÓN, cupoane, s. n. 1. Parte a unui titlu de rentă sau a unei acțiuni bancare care se decupează la scadență pentru a-i servi titularului la încasarea dobânzii sau a dividendelor. 2. Parte detașabilă dintr-un bilet, de pe un cotor etc. care conferă deținătorului anumite drepturi. 3. Bucată mică de metraj, rămasă dintr-un val de material textil. – Din fr. coupon.

CUPÓN, cupoane, s. n. 1. (În țările capitaliste) Parte a unui titlu de rentă sau a unei acțiuni bancare care se taie la scadență pentru a servi ca bon la încasarea dobînzii, respectiv a dividendelor. ◊ Expr. A tăia cupoane = a încasa procentele titlurilor de rentă. Capitalismul nu mai are altă activitate socială decît să încaseze venituri, să taie cupoane și să se joace la bursă, unde diferiți capitaliști își sustrag unii altora capitalurile. MARX-ENGELS, O. A. II 134. 2. Parte detașabilă dintr-un bilet, de pe un cotor etc. care conferă deținătorului anumite drepturi. Cititorii aveau dreptul... să schimbe... corespondențe între ei, pe baza unui cupon valabil pentru zece cuvinte. PAS, Z. I 279. 3. (Termen comercial) Bucată de metraj mic, rămasă dintr-un val de pînză sau de stofă; rest, rămășiță.

cupón s. n., pl. cupoáne

CUPÓN s. (înv.) margine. (~ de material textil.)

CUPÓN s.n. 1. Parte a unui titlu de rentă, a unei acțiuni bancare etc. care servește pentru încasarea dividendelor, a dobânzilor la scadență. 2. Parte detașabilă a unui bilet care conferă deținătorului un anumit drept. 3. Bucată rămasă dintr-un val de pânză sau de stofă. [Pl. -oane. / < fr. coupon].

CUPÓN s. n. 1. parte a unui titlu de rentă, a unei acțiuni bancare etc. pentru încasarea dividentelor, a dobânzilor la scadență. 2. parte detașabilă a unui bilet care conferă deținătorului un anumit drept. 3. bucată rămasă dintr-un val de pânză sau de stofă. (< fr. coupon)

CUPÓN ~oáne n. 1) Bon al unei hârtii de valoare care se decupează și care servește pentru a încasa dividende la scadență. 2) Parte detașabilă a unei chitanțe, a unui bilet, care dă deținătorului anumite drepturi. 3) Bucată, rămasă dintr-un val de stofă sau din oricare alt material. /<fr. coupon

cupon n. 1. titlu de dobândă ce se taie dintr’o acțiune sau obligațiune spre a încassa rentele; 2. bilet ce dă drept la o lojă de teatru (= fr. coupon).

*cupón n., pl. oane (fr. coupon, d. couper, a tăĭa). Rest dintr'o stofă. Bucățică de hîrtie care ți se taĭe dintr'o acțiune saŭ obligațiune și, în schimbu eĭ, încasezĭ procentu. Bucățică dintr'un bilet de teatru care dă drept posesoruluĭ să intre în aceĭașĭ lojă. Bucățică dintr'un bilet de loterie. V. tureac.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CUPÓN s. (înv.) márgine. (~ de material textil.)

cupón nominatív sint.s. Cupoane distribuite, gratuit și nominal, de către stat populației, în toamna anului 1995, în cadrul acțiunii de privatizare în masă, spre a fi schimbate ulterior pe acțiuni ◊ „Aflăm, cu stupoare, că situația inscripționării și distribuției cupoanelor nominative de privatizare către oficiile poștale este departe de a se afla în grafic, așa cum ni s-a spus la început.” Expr. Mag. 31/95 p. 3


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a-și băga cuponul în fabrică expr. (glum.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

Intrare: cupon
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cupon cuponul
plural cupoane cupoanele
genitiv-dativ singular cupon cuponului
plural cupoane cupoanelor
vocativ singular
plural