cumulativ, ~ă [At: HAMANGIU, C. C. / Pl: ~i, ~e / E: fr cumulatif] 1-2 a Care cumulează (1, 3). 3 av Concomitent.

CUMULATIV, -Ă, cumulativi, -e, adj. (Jur.) Care implică cumulare. (Adverbial) Pentru anumite delicte legea prevede cumulativ pedeapsa închisorii corecționale și amenda.

CUMULATIV, -Ă adj. Care implică (se face prin) cumulare. [Cf. fr. cumulatif].

CUMULATIV, -Ă adj. care implică o cumulare. ♦ complement circumstanțial ~ = complement care cumulează un fapt exprimat de altcineva; propoziție ~ă = propoziție circumstanțială care exprimă un cumul rezultat prin adăugarea faptului exprimat de regentă. ◊ (adv.) concomitent. (< fr. cumulatif)

CUMULATIV ~ă (~i, ~e) Care se face prin cumulare; care se caracterizează prin efectuarea de acțiuni concomitente; care presupune un cumul. /<fr. cumulatif

*cumulatív, -ă adj. (d. cumulat; fr. -atif). Jur. Care se face pin acumulațiune: drept cumulativ. Adv. Pin acumulațiune.

cumulativ adj. m., pl. cumulativi; f. cumulativă, pl. cumulative

cumulativ adj. m., pl. cumulativi; f. cumulativă, pl. cumulative

cumulativ adj. m., pl. cumulativi; f. sg. cumulativă, pl. cumulative

CUMULATIV, -Ă adj. (cf. fr. cumulatif): în sintagmele circumstanțial cumulativ și circumstanțială cumulativă (v.).

curbă cumulativă, (engl.= cumulative curve) reprezentare grafică liniară, prin care se exprimă procentele cumulate (între 0-100%) de participare într-o probă a diverselor fracțiuni (clase) granulometrice constituente; fiecare punct de pe o c.c. corespunde procentului total al granulelor mai mari (sau mai mici) decât dimensiunea cărora acestea le corespund. C.c. sunt utilizate pentru obținerea de parametri granulometrici cu largi posibilități de interpretare.