12 definiții pentru culion


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CULIÓN, culioane, s. n. (Înv.) Potcap mic, rotund, de catifea, fără boruri. [Pr.: -li-on] – Din ngr. kukúl(l)i.

CULIÓN, culioane, s. n. (Înv.) Potcap mic, rotund, de catifea, fără boruri. [Pr.: -li-on] – Din ngr. kukúl(l)i.

culion sn [At: MANOLESCU, I. 197 / P: ~li-on / Pl: ~oane / E: ngr χουχουλιόν] (Îrg) Acoperământ de cap purtat de călugări sau călugărițe, rotund și fără margini, făcut din pâslă sau catifea neagră Si: potcap.

CULIÓN, culioane, s. n. (Învechit) Potcap mic de pîslă sau de catifea, rotund și fără margini. Înainte mergea popa Ghiță cu culion în cap. STĂNOIU, C. I. 35. Culionul în cap, și erai popă de cînd lumea. ȘEZ. XVIII 171. – Pronunțat: -li-on.

culion n. potcap fără borduri, de catifea, negru la călugări, roș la protopopi și albastru la orice preot. [Gr, bizantin KUKÚLION].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

culión (înv.) (-li-on) s. n., pl. culioáne

culión s. n. (sil. -li-on), pl. culioáne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CULIÓN s. (înv.) cuculiu. (~ul se poartă de către călugări pe cap.)

CULION s. (înv.) cuculiu. (~ se poartă de către călugări pe cap.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

culión (culioáne), s. n. – Potcap caracteristic călugărilor ortodocși. Ngr. ϰουϰουλιόν (sec. XIX). Înainte se folosea și forma cuculiu, a aceluiași cuvînt gr., cf. cucui.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ACOPERĂMÎNT DE CAP. Subst. Pălărie, pălărioară (dim.), pălăriuță, clop (reg.); canotieră, sombrero; pălărie de paie, panama; cilindru (înv.), joben, gambetă (înv.), melon (rar); petas (ist.); bicorn, tricorn, șleapcă (reg.); cauc, calpac (înv.), potcap, potcapic (rar), camilafcă, culion (înv.); pălărie de damă, pălărioară, tocă, baretă (rar). Căciulă, căciuliță (dim.), căciuloi (augm.), cușmă (reg.), țurcă, țurcană, tombateră (înv.), chiulaf (înv.), ișlic (înv.), ișlicel (dim., înv.), gugiuman (înv.), cucă (înv.). Chipiu, șapcă, ceapcă (rar), tiulercă (reg.), capelă, capeluță (dim.), caschetă, ceacău (reg.). Coif, cască, chivără (înv.). Beretă, bască; turban, turbulan (înv.), tulpan (rar), cealma (înv.); scufie, scufă, scufiță (dim.), ceapsă (reg.), tichie, tichiuță (dim.), bonetă, bonețică (dim.), căiță (reg.); fes. Basma, băsmăluță (dim.), cimber (reg.), batic, năframă, năfrămioară (dim.), năfrămuță, năfrămiță, cîrpă (rar), cîrpușoară (dim.), broboadă, bariș, bertă (reg.), maramă, mărămuță (rar), mărămioară (dim.,: rar), pînzătură (reg.), testemel (pop.), tulpan, tulpănaș (dim.), legătură, felegă (reg.), grimea (reg.), grimeluță (dim., reg.), casîncă (reg.), peșchir (înv. și reg.), vil, voal, vîlnic, potilat (reg.), hobot (reg.). Vb. A purta pălărie (șapcă, căciulă), a avea ceva în (pe) cap; a(-și) pune ceva în (pe) cap, a-și acoperi capul, a se lega (cu ceva) la cap, a (se) îmbrobodi, a-și scoate pălăria (căciula etc.), a se descoperi; a se dezbrobodi. V. îmbrăcare, îmbrăcăminte, obiecte de îmbrăcăminte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

culión, culioane s. n. Acoperământ de cap purtat de preoți, călugări și călugărițe. Este rotund și fără boruri (mai înalt la călugări și mai scund la călugărițe), făcut din pâslă sau catifea neagră (roșu la protoierei și negru la preoții de rând), confundat pe alocuri cu potcapul, de care se deosebește atât prin formă, cât și prin înălțime; comănac. – Din gr. kukul(l)i.

Intrare: culion
  • silabație: cu-li-on info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culion
  • culionul
  • culionu‑
plural
  • culioane
  • culioanele
genitiv-dativ singular
  • culion
  • culionului
plural
  • culioane
  • culioanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

culion

  • 1. învechit Potcap mic, rotund, de catifea, fără boruri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cuculiu attach_file 2 exemple
    exemple
    • Înainte mergea popa Ghiță cu culion în cap. STĂNOIU, C. I. 35.
      surse: DLRLC
    • Culionul în cap, și erai popă de cînd lumea. ȘEZ. XVIII 171.
      surse: DLRLC

etimologie: