10 definiții pentru cuțovlahă

cuțovláhă (-țo-vla-) s. f., g.-d. art. cuțovláhei; pl. cuțovláhe

cuțovláhă s. f. (sil. -vla-), g.-d. art. cuțovláhei; pl. cuțovláhe

CUȚOVLÁH, -Ă, cuțovlahi, -e, s. m. și f. (La pl.) Nume dat aromânilor din Macedonia de către populația greacă localnică; (și la sg.) aromân din Macedonia. Din ngr. kutsóvlahos.

CUȚOVLAH, -Ă, cuțovlahi, -e, s. m. și f. (La pl.) Nume dat populației aromâne din Macedonia de către populația greacă localnică; (și la sg.) aromân din Macedonia. – Din ngr. kutsóvlahos.

CUȚOVLÁH, -Ă, cuțovlahi, -e, s. m. și f. Nume care se dă uneori populației aromîne din Macedonia.

cuțovláh (-țo-vlah) s. m., pl. cuțovláhi

cuțovláh s. m. (sil. -vlah), pl. cuțovláhi

cuțovláh (cuțovláhi), s. m. – Român din Macedonia, macedoromân. Ngr. ϰουτζόβλαχος „valah șchiop”. Sec. XVIII.

Armâni pl. adică Români, numele național al Românilor din Tesalia, Epir, Albania de mijloc și Macedonia, numiți și Țințari, iar de Greci Cuțo-Vlahi. – Datele statistice asupra lor variază dela 200.000 la 800.000 de suflete; ei sunt nomazi (păstori) și stabili (agricultori și negustori). Graiul lor e un dialect al limbei române.

Cuțovlahi m. pl. nume batjocoritor («Români șchiopi»), ce Grecii dau Românilor din Macedonia.

Intrare: cuțovlahă
cuțovlahă substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cuțovla cuțovlaha
plural cuțovlahe cuțovlahele
genitiv-dativ singular cuțovlahe cuțovlahei
plural cuțovlahe cuțovlahelor
vocativ singular
plural