CRUDITATE, (2) crudități, s. f. 1. Însușirea de a fi crud. 2. (Concr.; la pl.) Fructe, legume proaspete, verdețuri. – Din fr. crudité.

cruditate sf [At: MAIORESCU, CR. I, 315 / Pl: ~tăți / E: fr crudité] 1 (Înv) Cruzime. 2 (Ccr; lpl) Fructe, legume proaspete, verdețuri. 3 (Fig) Mojicie.

CRUDITATE, crudități, s. f. 1. Însușirea de a fi crud. 2. (Concr.; la pl.) Fructe, legume proaspete, verdețuri. – Din fr. crudité.

CRUDITATE s.f. 1. (Rar) Calitatea a ceea ce este crud. ♦ (Fig.) Vorbă grosolană, mojicie. 2. (la pl.) Fructe, legume proaspete, verdețuri. [Cf. fr. crudité].

CRUDITATE s. f. 1. calitatea a ceea ce este crud. ◊ (fig.) vorbă grosolană, mojicie. 2. (pl.) fructe, legume proaspete. (< fr. crudité)

CRUDITATE ~ăți f. 1) la sing. Starea a ceea ce este crud. 2) la pl. Fructe și legume crude, proaspete. 3) fig. Vorbă sau expresie grosolană; grosolănie. /<fr. crudité

cruditate f. cruzime, aplicată mai ales expresiunilor.

*cruditáte f. (ca și crudătate, după fr. crudité). Starea lucruluĭ crud: cruditatea fructelor. Cruditatea umorilor, starea umorilor răŭ mistuite. Fig. Vorbă prea liberă: a vorbi cruditățĭ.

crudități (fructe, legume proaspete) s. f. pl.

crudități (fructe, legume proaspete) s. f. pl.

cruditate (însușire) s. f., g.-d. art. crudității; (fructe/legume proaspete) pl. crudități

cruditate (însușire) s. f., g.-d. art. crudității

cruditate (însușire) s. f., g.-d. art. crudității

CRUDITĂȚI s.f. pl. Legume servite crude sub formă de salată asortată sau cocteil.