2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRUCÍȚĂ, crucițe, s. f. (Rar) Cruciuliță (1). – Cruce + suf. -iță.

CRUCÍȚĂ, crucițe, s. f. (Rar) Cruciuliță (1). – Cruce + suf. -iță.

cruciță sf [At: ȘINCAI, HR. I, 222 / Pl: ~țe / E: cruce + -iță] 1-2 (Șhp) Crucișoară (1-2). 3 (D. o fată; cu sens desmierdător) Frumoasă și bine făcută. 4 Parte a unui obiect, în formă de cruce (3). 5 (Îrg) Oaie cu o cruce marcată pe ureche.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

crucíță (rar) s. f., g.-d. art. crucíței; pl. crucíțe

crucíță s. f., g.-d. art. crucíței; pl. crucíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRUCÍȚĂ s. v. cruciuliță.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Cruciță
Cruciță nume propriu
nume propriu (I3)
  • Cruciță
Intrare: cruciță
cruciță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cruciță
  • crucița
plural
  • crucițe
  • crucițele
genitiv-dativ singular
  • crucițe
  • cruciței
plural
  • crucițe
  • crucițelor
vocativ singular
plural

cruciță

etimologie:

  • Cruce + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09