10 definiții pentru cromotipie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CROMOTIPIE, cromotipii, s. f. 1. Metodă de tipărire în culori. 2. (Concr.) Imagine colorată obținută prin acest procedeu. – Din fr. chromotypie.
CROMOTIPIE, cromotipii, s. f. 1. Metodă de tipărire în culori. 2. (Concr.) Imagine colorată obținută prin acest procedeu. – Din fr. chromotypie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
cromotipie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: chromotypie] 1 Metodă litografică de tipărire în culori. 2 (Ccr) Imagine colorată obținută prin cromotipie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CROMOTIPIE s. f. Procedeu de reproducere litografică în mai multe culori, pe cale fotochimică; imagine colorată obținută prin acest procedeu.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CROMOTIPIE s.f. Reproducere litografică în culori, obținută pe cale fotochimică; imagine colorată astfel obținută. [Gen. -iei. / < fr. chromotypie, cf. gr. chroma – culoare, typos – urmă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CROMOTIPIE s. f. reproducere litografică în culori, pe cale fotochimică. ◊ imaginea obținută. (< fr. chromotypie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CROMOTIPIE ~i f. 1) Procedeu tipografic de imprimare în culori pe cale fotochimică. 2) Imagine în culori obținută pe această cale. /<fr. chromotypie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cromotipie s. f., art. cromotipia, g.-d. art. cromotipiei; pl. cromotipii, art. cromotipiile (desp. -pi-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cromotipie s. f., art. cromotipia, g.-d. art. cromotipiei; pl. cromotipii, art. cromotipiile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cromotipie s. f., art. cromotipia, g.-d. art. cromotipiei; pl. cromotipii, art. cromotipiile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CROMO- „culoare, pigmentație, materie colorată, pigment, cromatină, coloranți”. ◊ gr. khroma „culoare” > fr. chromo-, germ. id., engl. id., it. cromo- > rom. cromo-. □ ~blast (v. -blast), s. n., cromatoblast*; ~centru (v. -centru), s. n., 1. s. n. pl., Corpusculi de cromatină din nucleul aflat în stare de repaus sau în stadiul interfazei, care absorb și fixează diferite substanțe colorate., 1. s. n., Regiune cromozomială heterocromatică; ~cistoscopie (v. cisto-, v. -scopie), s. f., examinare cu cistoscopul a funcției renale și a permeabilității ureterelor cu ajutorul unei substanțe de contrast; sin. cromoureteroscopie, cistocromoscopie; ~cit (v. -cit), s. n., cromatocit*; ~colografie (v. colo-2, v. -grafie), s. f., procedeu de tipar colografic în culori; sin. cromocolotipie, cromoheliografie; ~colotipie (v. colo-2, v. -tipie), s. f., cromocolografie*; ~condrie (v. -condrie), s. f., mitocondrie granulară care dă naștere, în interiorul ei, unui pigment; ~crinie (v. -crinie), s. f., secreție sau excreție de materii colorate; ~fag (v. -fag), s. m., comatofag*; ~fil (v. -fil1), adj., cromatofil*; ~fob (v. -fob), adj., (despre țesuturi și celule) care nu se colorează; ~for (v. -for), s. m., 1. Grup de atomi care, introduși în molecula combinațiilor organice, formează compuși coloranți. 2. Cromatofor* (1); ~fotografie (v. foto-, v. -grafie), s. f., procedeu de obținere a fotografiilor în culori; ~fotolitografie (v. foto-, v. lito-, v. -grafie), s. f., procedeu de pregătire a unei forme de tipar plan litografic și multicolor, și de multiplicare a imaginilor prin reproducerea fotografică; ~fototerapie (v. foto-, v. -terapie), s. f., utilizare terapeutică a luminii colorate; ~fototipie (v. foto-, v. -tipie), s. f., stampă executată în tipar multicolor, pentru care formele de tipar au fost realizate cu ajutorul reproducerii fotomecanice; ~gen (v. -gen1), adj., s. m., 1. adj., Care produce pigmenți. 2. s. m., Substanță care formează prin oxidare compuși colorați; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de producere a pigmenților; ~heliografie (v. helio-, v. -grafie), s. f., cromocolografie*; ~lipoide (v. lipo-, v. -id), s. f. pl., picături de ulei, cu pigmenți de carotină, din celulele unor alge și ciuperci; ~litografie (v. lito-, v. -grafie), s. f., procedeu litografic de imprimare policromă; ~mere (v. -mer), s. n. pl., granule de cromatină dispuse liniar de-a lungul filamentului cromozomial sau al cromonemei; ~nemă (v. -nemă), s. f., 1. Filament cromozomial lung și spiralat, observat în profaza mitozei și a meiozei. 2. Lanț de ADN în bacterii și virusuri; ~pexie (v. -pexie), s. f., proces de fixare a pigmenților sau coloranților pe o celulă sau pe o formațiune celulară, pe un țesut sau organ; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., 1. Cromatoplasmă*. 2. Rețeaua cromatinei nucleare; ~plast (v. -plast), s. n., cromatoplast*; ~radiometru (v. radio-, v. -metru1), s. n., aparat utilizat pentru măsurarea și dozarea razelor X; ~spiră (v. -spiră), s. f., filament spiralat cromatic, care apare în nucleu în timpul diviziunii haplomitotice; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratare a unor maladii prin utilizarea luminii colorate; ~tip (v. -tip), s. n., parte a genotipului care este localizată în cromozomi; ~tipie (v. -tipie), s. f., reproducere litografică în culori, obținută pe cale fotochimică; ~tipografie (v. tipo-, v. -grafie), s. f., procedeu de tipărire multicoloră cu elementele de imprimare în relief; ~tropi (v. -trop), s. m. pl., coloranți acizi și azoici, care vopsesc lîna în roșu pînă la violet și care au la lumină o rezistență relativ bună; ~ureteroscopie (v. uretero-, v. -scopie), s. f., cromocistoscopie*; ~xilografie (v. xilo-, v. -grafie), s. f., tipar înalt multicolor, executat pe clișee gravate în lemn; ~zom (v. -zom), s. m., corpuscul de substanță nucleară formată în timpul diviziunii cariocinetice și purtător al caracterelor ereditare.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cromotipie, cromotipiisubstantiv feminin
- 1. Metodă de tipărire în culori. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2. Imagine colorată obținută prin acest procedeu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- chromotypie DEX '09 DEX '98 DN