opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Explicative DEX

CROMATIC, -Ă, cromatici, -ce, adj., s. f. I. Adj. 1. Care se referă la culori sau la colorit. ◊ (Fiz.) Aberație cromatică = defect al imaginilor obținute prin lentile, constând în formarea de irizații pe marginea imaginilor. 2. (Muz.; în sintagmele) Gamă cromatică = gamă formată dintr-o serie succesivă de semitonuri. Interval cromatic = interval alcătuit din două sunete cu aceeași denumire (unul dintre ele fiind alterat). II. S. f. 1. Arta preparării și folosirii culorilor. 2. Ansamblu de culori într-o pictură, într-un mozaic etc.; colorit. – Din fr. chromatique.

CROMATIC, -Ă, cromatici, -ce, adj., s. f. I. Adj. 1. Care se referă la culori sau la colorit. ◊ (Fiz.) Aberație cromatică = defect al imaginilor obținute prin lentile, constând în formarea de irizații pe marginea imaginilor. 2. (Muz.; în sintagmele) Gamă cromatică = gamă formată dintr-o serie succesivă de semitonuri. Interval cromatic = interval alcătuit din două sunete cu aceeași denumire (unul dintre ele fiind alterat). II. S. f. 1. Arta preparării și folosirii culorilor. 2. Ansamblu de culori într-o pictură, într-un mozaic etc.; colorit. – Din fr. chromatique.

cromatic, ~ă [At: DA ms / Pl: ~ici, ~ice / E: fr chromatique] 1-2 a Care se referă la culori sau la colorit. 3 a (Fiz; îs) Aberație ~ă Defect al imaginilor obținute prin lentile constând în formarea de irizații pe marginea imaginilor. 4 a (Muz; îs) Gamă ~ă Gamă (1) de semitonuri. 5 a (Muz; îs) Interval ~ Interval alcătuit din două sunete cu aceeași denumire, unul fiind alterat. 6 sf Arta preparării și folosirii culorilor. 7 sf Colorit.

* CROMATIC adj. 🎼 Compus dintr’o serie de semi-tonuri: gamă ~ă (🖼 1598) [fr.].

CROMATIC, -Ă, cromatici, -e, adj. 1. Care se referă la culori sau la colorit. Aspectul cromatic al tabloului. 2. (În expr.) Gamă cromatică = gamă formată dintr-o serie succesivă de semitonuri.

CROMATIC, -Ă adj. 1. Referitor la culori, la colorit. ◊ Aberație cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constînd în formarea de irizații pe marginea imaginilor. 2. (Muz.; despre tonuri) Care se succedă în semitonuri consecutive. ◊ Semiton cromatic = semiton format din două trepte cu aceeași denumire; gamă cromatică = gama compusă din semitonuri cromatice. [< it. cromatico, fr. chromatique].

CROMATIC, -Ă I. adj. 1. referitor la culori, la colorit. 2. (muz.) gamă ~ă = gamă formată dintr-o serie de semitonuri; interval ~ = interval din două sunete cu aceeași denumire (unul dintre ele fiind alterat). II. s. f. 1. arta preparării și întrebuințării culorilor. 2. ansamblul culorilor unei picturi, ale unui mozaic etc.; colorit. (< fr. chromatique)

CROMATIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de culori; propriu culorilor. ◊ Aberație ~că defect produs de lentile, care formează irizații pe marginea imaginilor. 2) muz. Care se compune din semitonuri consecutive. ◊ Gamă ~că gamă formată dintr-o serie succesivă de semitonuri. /<fr. chromatique

cromatic a. 1. Fiz. cu privire la colori și la nuanțele lor; 2. Muz. compus dintr’o serie de semi-tonuri: gamă cromatică.

*cromátic, -ă adj. (vgr. hromatikós, d. hróma, coloare). Fiz. Relativ la colorĭ și nuanțele lor. Muz. Gamă cromatică, compusă din semitonuri. V. diatonic). S. f., pl. ĭ saŭ e. Știința colorilor.

Ortografice DOOM

cromatic adj. m., pl. cromatici; f. cromatică, pl. cromatice

cromatic adj. m., pl. cromatici; f. cromatică, pl. cromatice

cromatic adj. m., pl. cromatici; f. sg. cromatică, pl. cromatice

Jargon

-CROMATIC „colorat, colorabil, pigmentat”. ◊ gr. khromatikos „relativ la culoare” > fr. -chromatique, engl. -chromatic, it. -cromatico > rom. -cromatic.

Antonime

Cromatic ≠ acromatic

Intrare: cromatic (adj.)
cromatic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cromatic
  • cromaticul
  • cromaticu‑
  • cromatică
  • cromatica
plural
  • cromatici
  • cromaticii
  • cromatice
  • cromaticele
genitiv-dativ singular
  • cromatic
  • cromaticului
  • cromatice
  • cromaticei
plural
  • cromatici
  • cromaticilor
  • cromatice
  • cromaticelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: cromatic (suf.)
cromatic2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • cromatic
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cromatic, cromaticăadjectiv

  • 1. Care se referă la culori sau la colorit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: acromatic
    • format_quote Aspectul cromatic al tabloului. DLRLC
    • 1.1. fizică Aberație cromatică = defect al imaginilor obținute prin lentile, constând în formarea de irizații pe marginea imaginilor. DEX '09 DEX '98 DN
  • chat_bubble muzică (în) sintagmă Gamă cromatică = gamă formată dintr-o serie succesivă de semitonuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • chat_bubble muzică (în) sintagmă Interval cromatic = interval alcătuit din două sunete cu aceeași denumire (unul dintre ele fiind alterat). DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • chat_bubble Semiton cromatic = semiton format din două trepte cu aceeași denumire. DN
etimologie:

cromaticelement de compunere, sufix

  • 1. Element de compunere cu semnificația „colorat, colorabil, pigmentat”. DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „cromatic” (3 clipuri)