10 definiții pentru cristalografă

cristalográfă (-lo-gra-) s. f., g.-d. art. cristalográfei; pl. cristalográfe

cristalográfă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. cristalográfei; pl. cristalográfe

CRISTALOGRÁF, -Ă, cristalografi, -e, s. m. și f. Specialist în cristalografie. – Din fr. cristallographe.

CRISTALOGRÁF, -Ă, cristalografi, -e, s. m. și f. Specialist în cristalografie. – Din fr. cristallographe.

cristalográf (-lo-graf) s. m., pl. cristalográfi

cristalográf s. m. (sil. -graf), pl. cristalográfi

CRISTALOGRÁF, -Ă s.m. și f. Specialist în cristalografie. [< fr. cristallographe].

CRISTALOGRÁF, -Ă s. m. f. specialist în cristalografie. (< fr. cristallographe)

CRISTALOGRÁF ~ă (~i, ~e) m. și f. Specialist în cristalografie. /<fr. cristallographe


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CRISTALO- „cristal, gheață; cristalin, transparent”. ◊ gr. krystallos „gheață” > fr. crystallo-, engl. id., germ. krystallo- > rom. cristalo-.~blast (v. -blast), s. n., cristal care intră în componența rocilor metamorfice, format prin creștere în masa solidă a materialului preexistent; ~blasteză (v. -blasteză), s. f., proces de recristalizare metamorfică a rocilor preexistente, sub acțiunea presiunilor orientate din scoarța pămîntului; ~core (v. -cor), s. f. pl., plante care se răs pîndesc sub acțiunea ghețarilor; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică față de obiectele de cristal; ~gen (v. -gen), adj., care produce cristale; ~geneză (v. -geneză), s. f., 1. Studiul condițiilor de formare a cristalelor; sin. cristalogenie. 2. Proces de formare a cristalelor în natură; ~genie (v. -genie1), s. f., cristalogeneză* (1); ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în cristalografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care studiază formele, proprietățile și legile de formare a cristalelor; ~id (v. -id), adj., s. n. pl., s. m., 1. adj., Cu aspect de cristal. 2. s. m., Substanță care cristalizează mai ușor și care, în stare de soluție, poate trece printr-o membrană vegetală sau animală; substanță cristalizată. 3. s. n. pl., Incluziuni proteice asemănătoare cristalelor, din celulele unor semințe. 4. s. m., Capsulă proprie țesutului cristalinian; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul formelor geometrice ale cristalelor; ~nomie (v. -nomie), s. f., studiul legilor de formare a cristalelor; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare a cristalelor.

Intrare: cristalografă
cristalografă substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cristalogra cristalografa
plural cristalografe cristalografele
genitiv-dativ singular cristalografe cristalografei
plural cristalografe cristalografelor
vocativ singular
plural