crioscopie sf [At: DEX² / P: cri-o~ / Pl: ~ii / E: fr cryoscopie] Criometrie.

CRIOSCOPIE s.f. Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe prin măsurarea coborîrii temperaturii de solidificare a acelei substanțe într-un solvent; criometrie. [< fr. cryoscopie, cf. gr. kryos – frig, skopein – examinare].

CRIOSCOPIE s. f. criometrie. (< fr. cryoscopie)

CRIOSCOPIE f. Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe. /<fr. cryoscopie

*crioscopíe f. (vgr. krýos, gheață, și -scopie ca’n episcopie). Acea parte a fiziciĭ care studiază legile înghețăriĭ disoluțiunilor saline.

crioscopie (desp. cri-os-co-/-o-sco-) s. f., art. crioscopia, g.-d. crioscopii, art. crioscopiei

!crioscopie (cri-os-co-/-o-sco-) s. f., art. crioscopia, g.-d. crioscopii, art. crioscopiei

crioscopie s. f. (sil. cri-; mf. -sco-), art. crioscopia, g.-d. crioscopii, art. crioscopiei

CRIO-₁ „frig, ger, congelare, glacial”. ◊ gr. kryos „frig, gheață” > fr. cryo-, engl. id., germ. kryo- > rom. crio-. □ ~aeroterapie (v. aero-, v. -terapie), s. f., utilizare a aerului rece în scop terapeutic; ~biologie (v. bio-, v. -logie₁), s. f., disciplină care studiază efectele temperaturilor joase asupra viețuitoarelor; ~bionte (v. -biont), s. n. pl., organisme vegetale care trăiesc pe zăpezi sau pe gheață; ~cardioplegie (v. cardio-, v. -plegie), s. f., procedeu chirurgical de oprire a contracțiilor cardiace prin refrigerare; ~clastie (v. -clastie), s. f., dezagregare a rocilor sub acțiunea repetată și alternantă a înghețului și a dezghețului; sin. gelificare; ~estezie (v. -estezie), s. f., stare de sensibilitate extremă la frig; sin. criestezie; ~fil (v. -fil₁), adj., s. f. pl., (plante) care cresc în zonele reci ale globului terestru; ~fite (v. -fit), s. f. pl., grup de plante constituit din alge, mușchi, ciuperci etc., care se dezvoltă în climatul glacial; ~gen (v. -gen₁), adj., (despre un amestec refrigerent) care este format din apă și o sare solubilă; ~genie (v. -genie₁), s. f., tehnică a producerii temperaturilor foarte joase; ~lit (v. -lit₁), s. n., fluorură naturală de sodiu și aluminiu, sticloasă, monoclinică, incoloră, albă sau oușor colorată, folosită în metalurgie și în industria sticlei; ~logie (v. -logie₁), s. f., 1. Studiul legilor de congelare a soluțiilor. 2. Capitol al fizicii care studiază procedeele de obținere a temperaturilor joase; sin. crionică; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., crioscopie*; ~metru (v. -metru₁), s. n., instrument pentru măsurarea temperaturilor de congelare; sin. crioscop; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru bolile provocate de temperaturile foarte scăzute; ~pedogeneză (v. pedo-₂, v. -geneză), s. f., proces de formare și de evoluție a solurilor sub acțiunea înghețului; ~pedologie (v. pedo-₂, v. -logie₁), s. f., studiul comportării solului la îngheț; ~planctofite (v. plancto-, v. -fit), s. f. pl., micro organisme vegetale care populează ghețarii și zăpezile perene de pe munți; ~plexie (v. -plexie), s. f., efecte ale frigului asupra organismului în ansamblu; ~scop (v. -scop), s. n., criometru*; ~scopie (v. -scopie), s. f., metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe; sin. criometrie; ~sferă (v. -sferă), s. f., înveliș al suprafeței terestre situat în zona de interferență a atmosferei, hidrosferei și litosferei, caracterizat prin prezența gheții; ~stat (v. -stat), s. n., instalație pentru producerea sau menținerea unei temperaturi scăzute, constante; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament medical care folosește congelarea cu ajutorul zăpezii carbonice, aplicat în afecțiunile dermice; sin. crimoterapie.