10 definiții pentru crilă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRÍLĂ, crile, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți laterale ale unui năvod. 2. (Reg.) Cârd, droaie de copii sau de oameni. – Din sl. krilo „aripă”.

CRÍLĂ, crile, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți laterale ale unui năvod. 2. (Reg.) Cârd, droaie de copii sau de oameni. – Din sl. krilo „aripă”.

cri sf [At: POLIZU / V: (Olt) gr~, (reg) cril / Pl: ~le / E: sl, vsl крило, bg крил, srb kril] 1 (Pes) Fiecare din cele două părți ale năvodului Si: (reg) aripi, difane, natre, plase. 2-3 Ceată de oameni (sau de copii). 4 (Reg; îlav) Cu ~la Cu droaia. 5 (Reg) Ceată de hăitași care gonește vânatul spre vânători Si: goană. 6 (Reg; îs) Om de ~ Gonaci. 7 (Reg; îe) A bate în ~ A goni vânatul.

crílă f., pl. e (vsl. bg. sîrb. krilo, aripă. Cp. cu lat. ala, „aripă” și „escadron”. V. cîrlacĭ, cîrlan). Munt. Mold. Cîrd, ceată: crile de oamenĭ (rev. I. Crg., 8, 220), crile comandate de vechilĭ (CL. 1911, 227), Jidaniĭ se duceaŭ crilă la havră. Bătaĭe, hurc, zgornire a vînatuluĭ. – În Trans. cu crila, cu ghĭotura. În Olt. și grilă (rev. I. Crg. 2, 347). V. areapă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

crílă s. f., g.-d. art. crílei; pl. críle

crílă s. f., g.-d. art. crílei; pl. críle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRÍLĂ s. (PESCUIT) (reg.) aripă, natră. (~ la năvod.)

CRÍLĂ s. v. bandă, buluc, ceață, cârd, droaie, gloată, grămadă, grup, mulțime, pâlc, stol.

CRI s. (PESCUIT) (reg.) aripă, natră. (~ la năvod.)

cri s. v. BANDĂ. BULUC. CEATĂ. CÎRD. DROAIE. GLOATĂ. GRĂMADĂ. GRUP. MULȚIME. PÎLC. STOL.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

crílă (críle), s. f.1. Matcă de năvod. – 2. Bandă, grup, ceată. – 3. Grup de hăitași. Sl. krilo „aripă” (Cihac, II, 83; Conev 81), cf. sb., cr. krilo.Der. încrilui, vb. (a uni cele două capete ale unui năvod).

Intrare: crilă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cri
  • crila
plural
  • crile
  • crilele
genitiv-dativ singular
  • crile
  • crilei
plural
  • crile
  • crilelor
vocativ singular
plural

crilă

  • 1. Fiecare dintre cele două părți laterale ale unui năvod.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: aripă natră
  • 2. regional Cârd, droaie de copii sau de oameni.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: cârd droaie

etimologie: