9 definiții pentru creofagie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CREOFAGÍE s. f. Deprindere de a se hrăni cu carne. [Pr.: cre-o-] – Din fr. créophagie.

creofagie sf [At: DN3 / P: cre-o-fa-gi-e / Pl: ~ii / E: créophagie] (Liv) Obișnuință de a se hrăni cu carne.

CREOFAGÍE s. f. Obișnuință de a se hrăni cu carne. [Pr.: cre-o-] – Din fr. créophagie.

CREOFAGÍE s.f. Obișnuință de a se hrăni cu carne. [Pron. cre-o-, gen. -iei. / < fr. créophagie].

CREOFAGÍE s. f. obișnuință de a se hrăni cu carne. (< fr. créophagie)

CREOFAGÍE f. Obișnuință de a se hrăni cu carne. [Sil. cre-o-fa-gi-e] /<fr. créophagie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

creofagíe (cre-o-) s. f., art. creofagía, g.-d. creofagíi, art. creofagíei

creofagíe s. f. (sil. cre-o-), art. creofagía, g.-d. creofagíi, art. creofagíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CREO- „came, de carne”. ◊ gr. kreas, os „carne” > fr. créo-, engl. id., germ. kreo- > rom. creo-.~fag (v. -fag), adj., care se hrănește cu carne; ~fagie (v. -fagie), s. f., obișnuință de a se hrăni cu carne; ~fil (v. -fil1), adj., care trăiește pe carne.

Intrare: creofagie
  • silabație: cre-o- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • creofagie
  • creofagia
plural
genitiv-dativ singular
  • creofagii
  • creofagiei
plural
vocativ singular
plural

creofagie

  • 1. Deprindere de a se hrăni cu carne.
    surse: MDA2 DEX '09 DN

etimologie: