opțiuni

10 definiții pentru cotorosi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COTOROSÍ, cotorosesc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A se descotorosi. – Cf. bg. kurtulisvam.

COTOROSÍ, cotorosesc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A se descotorosi. – Cf. bg. kurtulisvam.

cotorosi1 vtr vz cortorosi

cotorosí2 vi [At: GORUN, ap. DA / Pzi: ~sésc / E: mg kotorázni] (Reg) A cotrobăi făcând dezordine.

COTOROSÍ, cotorosesc, vb. IV. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») A se descotorosi. Omul se mai cotorosește de unele apucături. STĂNOIU, C. I. 143. De prieteni m-am cotorosit, petrecerilor le-am pus cruce. M. I. CARAGIALE, C. 92. Jicnicerul Simeon ieși după dînsul, deznădăjduit că nu se poate cotorosi de proprietatea lui. NEGRUZZI, S. I 303 ◊ Tranz. (Rar) Mă cotorosiră de subofițerul meu. RUSSO, O. 52.

cotorosí v. Mold. a se scăpa de cineva: am să mă cotorosesc de fată AL. [V. cortorosì].

cortorosésc (Munt.) și cotorosésc (Munt. Mold.) v. tr. (bg. kurtulisŭ, d. turc. kurtarmak, a libera, a salva, kurtulmak, a se cotorosi. Cp. cu mîntuĭ). Fam. Liberez, scap, descarc: a te cortorosi de un om, de-o belea. V. refl. M’am cortorosit de el. – Și descotorosesc (Mold.). V. dezbar.

cotorosésc, V. cortorosesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!cotorosí (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se cotoroséște, imperf. 3 sg. se cotoroseá; conj. prez. 3 să se cotoroseáscă

cotorosí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotorosésc, imperf. 3 sg. cotoroseá; conj. prez. 3 sg. și pl. cotoroseáscă


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cotorosí (-sésc, -ít), vb. refl. – 1. A scăpa de ceva sau de cineva, a se degaja, a se dezbăra. – 2. A dispărea, a se face nevăzut. – Mr. cutursire. Formație expresivă (Graur, BL, IV, 105); probabil fără legătură cu tc. kurtarmak „a elibera” (Șeineanu, II, 146; Densusianu, Rom., XXVIII, 76; Cihac, II, 77; Pacu, II, 129). Var. cortorosi, pe care DAR o indică drept forma de bază este destul de rară. – Der. descotorosi, vb. (a scăpa de ceva sau cineva); cotoroseală, s. f. (acțiunea de a dispărea). Cf. cotroci.

Intrare: cotorosi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cotorosi
  • cotorosire
  • cotorosit
  • cotorositu‑
  • cotorosind
  • cotorosindu‑
 singular plural
  • cotorosește
  • cotorosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cotorosesc
 (să)
  • cotorosesc
  • cotoroseam
  • cotorosii
  • cotorosisem
a II-a (tu)
  • cotorosești
 (să)
  • cotorosești
  • cotoroseai
  • cotorosiși
  • cotorosiseși
a III-a (el, ea)
  • cotorosește
 (să)
  • cotorosească
  • cotorosea
  • cotorosi
  • cotorosise
plural I (noi)
  • cotorosim
 (să)
  • cotorosim
  • cotoroseam
  • cotorosirăm
  • cotorosiserăm
  • cotorosisem
a II-a (voi)
  • cotorosiți
 (să)
  • cotorosiți
  • cotoroseați
  • cotorosirăți
  • cotorosiserăți
  • cotorosiseți
a III-a (ei, ele)
  • cotorosesc
 (să)
  • cotorosească
  • cotoroseau
  • cotorosiră
  • cotorosiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cotorosi

  • 1. învechit regional A se descotorosi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: descotorosi 4 exemple
    exemple
    • Omul se mai cotorosește de unele apucături. STĂNOIU, C. I. 143.
      surse: DLRLC
    • De prieteni m-am cotorosit, petrecerilor le-am pus cruce. M. I. CARAGIALE, C. 92.
      surse: DLRLC
    • Jicnicerul Simeon ieși după dînsul, deznădăjduit că nu se poate cotorosi de proprietatea lui. NEGRUZZI, S. I 303.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv rar Mă cotorosiră de subofițerul meu. RUSSO, O. 52.
      surse: DLRLC

etimologie: