6 definiții pentru cotișor

cotișór [At: TEODORESCU, P. P. 601 / Pl: ~oare / E: cot2 + -ișor] 1-30 sn (Șhp) Cot2 (1, 15, 23, 27-38) (mic) Si: cotuleț (1-30), cotuț (1-30). 31-36 sm (Șhp) Cot2 (41-42, 46) (mic) Si: cotuleț (30-36), cotuț (30-36).

COTIȘÓR, cotișoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui cot.Cot + suf. -ișor.

COTIȘÓR, cotișoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui cot.Cot + suf. -ișor.

COTIȘÓR, cotișoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui cot (1). De la poartă pîn’la scară, Vînăt mergea-n cotișoare. TEODORESCU, P. P. 601.

cotișór (rar) s. n., pl. cotișoáre

cotișór s. n., pl. cotișoáre

Intrare: cotișor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotișor cotișorul
plural cotișoare cotișoarele
genitiv-dativ singular cotișor cotișorului
plural cotișoare cotișoarelor
vocativ singular
plural