13 definiții pentru costeliv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

costeliv, ~ă a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~e / E: bg костеливь] 1 (D. oameni; d. animale) Slab de i se văd coastele Si: costiu, costiv, firav, uscățiv. 2 (D. capre) Care dă puțin lapte. 3 (D. nucă) Al cărei miez nu se desprinde din coajă. 4 (D. nucă) Cu miezul mic și uscat. 5 (D. lemn) Care are inelele anuale dese Si: îndesat, mărunt. 6 (Fig) Sec. 7 (Fig; d. oameni) Slab.

COSTELÍV, -Ă, costelivi, -e, adj. 1. (Despre ființe) Slab, uscățiv (încât i se văd coastele). 2. (Despre nuci) Care are miezul mic și coaja greu de desfăcut. 3. Fig. (Rar) Arid, sec, sărac. – Din bg. kosteliv.

COSTELÍV, -Ă, costelivi, -e, adj. 1. (Despre ființe) Slab, uscățiv (încât i se văd coastele). 2. (Despre nuci) Al cărei miez se desface cu greutate din coajă. 3. Fig. (Rar) Arid, sec, sărac. – Din bg. kosteliv.

COSTELÍV, -Ă, costelivi, -e, adj. (Despre animale și oameni său. despre înfățișarea lor) Slab, uscățiv (încît i se văd coastele). Două birje cojite, cu căluți costelivi, stăteau în ploaie. DUMITRIU, B. F. 89. Boii sînt costelivi. La șolduri le înțeapă oasele pielea. STANCU, D. 99. Sub aspectul acesta costeliv, e un tînăr viguros. C. PETRESCU, C. V. 205. ◊ Fig. Toamna rupe frunza din copaci. A rămas pădurea costelivă. CASSIAN, H. 15. Sărmanii mei desagi!... ei înșiși erau flămînzi și costelivi, ei înșiși aveau coapsele deșelate. HOGAȘ, M. N. 97. ♦ (Despre unele fructe) Cu miezul uscat. Nucă costelivă.Fig. (Rar) Arid, sec. O carte plăcută, în care formulele costelive ale mecanicii... sînt mai peste tot locul foarte binișor furișate printre o mulțime de noțiuni istorice. ODOBESCU, S. III 11.

COSTELÍV ~ă (~i, ~e) Care are corp format numai din mușchi și oase; uscățiv. /<bulg. kosteliv

costeliv a. 1. căruia se văd coastele de slăbiciune: un bătrân mic și costeliv; 2. fig. sec, nesărat. [Bulg. KOSTILIVŬ, slab, osos].

costelív, -ă (bg. kosteliv, osos, d. kostĭ, os). Slab, căruĭa i se văd oasele. Nucă costelivă, cu coajă groasă și cu mez puțin (bg. kosteliv orĕh).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

costelív adj. m., pl. costelívi; f. costelívă, pl. costelíve

costelív adj. m., pl. costelívi; f. sg. costelívă, pl. costelíve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COSTELIV adj. jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv, (rar) uscăcios (înv. și reg.) mîrșav, rău, sec, secățiu, secățiv, (reg.) ogîrjit, (Mold. și Transilv.) pogîrjit. (Vită ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

costelív (costelívă), adj.1. Slab, uscățiv. – 2. (Nucă) cu coaja tare. – Mr. costenliv. Sl. kostilivŭ (bg. kosteliv) „ciolănos”, din sl. kostĭ „os” (DAR; Conev 90).

Intrare: costeliv
costeliv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • costeliv
  • costelivul
  • costelivu‑
  • costeli
  • costeliva
plural
  • costelivi
  • costelivii
  • costelive
  • costelivele
genitiv-dativ singular
  • costeliv
  • costelivului
  • costelive
  • costelivei
plural
  • costelivi
  • costelivilor
  • costelive
  • costelivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)