2 intrări
27 de definiții

Explicative DEX

COSMOGRAF, -Ă, cosmografi, -e, s. m. și f. Om de știință care se ocupă cu cosmografia. – Din fr. cosmographe.

COSMOGRAF, -Ă, cosmografi, -e, s. m. și f. Om de știință care se ocupă cu cosmografia. – Din fr. cosmographe.

COSMOGRAFIE s. f. Ramură a astronomiei, care se ocupă cu descrierea corpurilor și fenomenelor cerești așa cum sunt cunoscute din observații, fără interpretare sau explicare. – Din fr. cosmographie.

cosmograf, ~ă smf [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr cosmographe] Specialist în cosmografie.

cosmografie sf [At: CULIANU, C. 3 / Pl: ~ii / E: fr cosmographie] Ramură a astronomiei care se ocupă cu descrierea corpurilor și fenomenelor cerești așa cum sunt cunoscute din observații, fără explicare și interpretare.

* COSMOGRAF sm. 💫 Cel ce se ocupă cu cosmografia [fr.].

* COSMOGRAFIE sf. 💫 Studiul mișcărilor corpurilor cerești și al întregii lumi astronomice [fr.].

COSMOGRAFIE, cosmografii, s. f. Ramură a astronomiei, care se ocupă cu descrierea corpurilor și fenomenelor cerești așa cum sunt cunoscute din observații, fără interpretare sau explicare. – Din fr. cosmographie.

COSMOGRAF, -Ă, cosmografi, -e, s. m. și f. Om de știință care se ocupă cu cosmografia.

COSMOGRAFIE, cosmografii, s. f. Ramură a astronomiei care se ocupă cu descrierea universului și cu studiul mișcărilor corpurilor cerești.

COSMOGRAF, -Ă, cosmografi, -e, s. m. și f. Om de știință care se ocupă cu cosmografia. – Fr. cosmographe (<gr.).

COSMOGRAFIE, cosmografii, s. f. Ramură a astronomiei care se ocupă cu descrierea universului și a aștrilor.-Fr. cosmographie (<gr.).

COSMOGRAF, -Ă s.m. și f. Specialist în cosmografie. [Cf. lat. cosmographus, fr. cosmographe].

COSMOGRAFIE s.f. Ramură a astronomiei care se ocupă cu descrierea universului și a mișcărilor corpurilor cerești. [Gen. -iei. / cf. fr. cosmografie, gr. kosmographia < kosmos – univers, graphein – a descrie].

COSMOGRAF, -Ă s. m. f. specialist în cosmografie. (< fr. cosmographe)

COSMOGRAFIE s. f. ramură a astronomiei care se ocupă cu descrierea corpurilor cerești și a fenomenelor astronomice. (< fr. cosmographie)

COSMOGRAF ~ă (~i, ~e) m. și f. Specialist în cosmografie. /<fr. cosmographe

COSMOGRAFIE ~i f. Compartiment al astronomiei care studiază universul și fenomenele cosmice. [Art. cosmografia; G.-D. cosmografiei; Sil. -fi-e] /<fr. cosmographie

cosmografie f. descrierea lumii astronomice.

*cozmografíe f. (vgr. kosmographia, d. kósmos, lume, și grápho, descriŭ). Descrierea universuluĭ fizic.

Ortografice DOOM

cosmograf (desp. -mo-graf) s. m., pl. cosmografi

cosmografie (desp. -mo-gra-) s. f., art. cosmografia, g.-d. art. cosmografiei; pl. cosmografii

cosmograf (-mo-graf) s. m., pl. cosmografi

cosmografie (-mo-gra-) s. f., art. cosmografia, g.-d. art. cosmografiei; pl. cosmografii

cosmograf s. m. (sil. -graf), pl. cosmografi

cosmografie s. f. (sil. -gra-) → grafie

cosmografie, -fiei gen. a.

Jargon

COSMO- „lume, univers; cosmic, universal”. ◊ gr. kosmos „ordine, ornament, univers” > fr. cosmo-, engl. id., germ. kosmo- > rom. cosmo-.~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., 1. Disciplină care se ocupă cu studiul condițiilor de viață din spațiul cosmic. 2. Studiu al activității factorilor cosmici asupra organismelor vii; ~ceras (v. -ceras), s. m., tip de amonit jurasic, a cărui cochilie evolută era ornamentată cu numeroase coaste curbate și polifurcate; ~crație (v. -crație), s. f., monarhie universală, preconizată de filozofii antici; ~drom (v. -drom), s. n., teren special amenajat pentru lansarea sateliților artificiali și a navelor cosmice; sin. astrodrom; ~economie (v. eco-1, v. -nomie), s. f., economie mondială; sin. mondoeconomie; ~fiziologie (v. fizio-, v. -logie1), s. f., știință care studiază funcțiile organismului în condiții artificiale cosmice sau în timpul zborului cosmic; ~genie (v. -genie1), s. f., teorie referitoare la formarea universului; ~gonie (v. -gonie), s. f., ramură a astronomiei care studiază forma și evoluția universului; ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în cosmografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care se ocupă cu descrierea corpurilor și a fenomenelor cerești; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a aștrilor; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în cosmologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază structura și evoluția universului și legile care îl guvernează; ~naut (v. -naut), s. m. și f., astronaut*; ~nomie (v. -nomie), s. f., totalitatea legilor care guvernează universul; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., studiul acțiunii nocive a factorilor cosmici asupra viețuitoarelor.

Intrare: cosmograf
  • silabație: cos-mo-graf info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cosmograf
  • cosmograful
  • cosmografu‑
plural
  • cosmografi
  • cosmografii
genitiv-dativ singular
  • cosmograf
  • cosmografului
plural
  • cosmografi
  • cosmografilor
vocativ singular
  • cosmografule
  • cosmografe
plural
  • cosmografilor
Intrare: cosmografie
cosmografie substantiv feminin
  • silabație: cos-mo-gra-fi-e info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cosmografie
  • cosmografia
plural
  • cosmografii
  • cosmografiile
genitiv-dativ singular
  • cosmografii
  • cosmografiei
plural
  • cosmografii
  • cosmografiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cosmograf, cosmografisubstantiv masculin
cosmogra, cosmografesubstantiv feminin

  • 1. Om de știință care se ocupă cu cosmografia. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX DETS
etimologie:

cosmografie, cosmografiisubstantiv feminin

  • 1. Ramură a astronomiei, care se ocupă cu descrierea corpurilor și fenomenelor cerești așa cum sunt cunoscute din observații, fără interpretare sau explicare. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.