CORTICOTROP, corticotropi, s. m. Hormon al lobului anterior al hipofizei, cu efect stimulator asupra funcției cortexului suprarenal. – Din fr. corticotrope.

corticotrop sm [At: DN³ / Pl: ~i / E: fr corticotrope] Hormon al lobului anterior al hipofizei, cu efect stimulator asupra funcțiunii cortexului suprarenal.

CORTICOTROP, corticotropi, s. m. Hormon al lobului anterior al hipofizei, cu efect stimulator asupra funcționării cortexului suprarenal. – Din fr. corticotrope.

CORTICOTROP s.n. (Med.) Hormon al lobului anterior al hipofizei, care stimulează funcția cortexului suprarenal. [< fr. corticotrope].

CORTICOTROP s. m. hormon al lobului anterior al hipofizei, care stimulează funcția cortexului suprarenal. (< fr. corticotrope)

corticotrop (desp. -co-trop) s. m., pl. corticotropi

corticotrop (-co-trop) s. m., pl. corticotropi

corticotrop s. m. (sil. -trop), pl. corticotropi

CORTICOTROP s. (BIOL.) Acth.

CORTICO- „scoarță, cortex; cortizon, cortical”. ◊ L. cortex, icis „scoarță” > fr. cortico-, engl. id. > rom. cortico-. □ ~id (v. -id), adj., s. m., 1. adj., Referitor la zona corticală a suprarenalei. 2. s. m. pl., Hormoni steroizi secretați de corticosuprarenală; ~lipoid (v. lipo-, v. -id), s. m., extract exclusiv lipidic de suprarenală; ~steroid (v. stero-, v. -id), s. m., corticoid (2); ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare terapeutică a hormonilor corticosuprarenali; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizia chirurgicală a scoarței cerebrale; ~trop (v. -trop), s. m., hormon al lobului anterior al hipofizei, care stimulează funcția cortexului suprarenal.