16 definiții pentru corporal

corporál1 sm [At: STAMATI, D. / Pl: ~i / E: ger Korporal] (Mil; înv) Caporal.

corporál3, ~ă a [At: GHEREA, ST. CR. I 243 / Pl: ~i, ~e / E: lat corporalis] 1-8 Care se referă la corp (1-3, 8, 13, 18, 20, 26). 9-16 Privitor la corp (1-3, 8, 13, 18, 20, 26). 17-24 Caracteristic corpului (1-3, 8,13,18, 20, 26). 25 Trupesc. 26 Aplicat corpului (1). 27 (Îs) Pedeapsă ~ă Pedeapsă aplicată delincvenților, constând în lovituri sau tortură. 28 (Îs) Percheziție ~ă Percheziție făcută unei persoane pentru a constata dacă nu ascunde sub haine, în buzunare etc. arme sau alte obiecte care i-au fost interzise.

corporál2 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: lat corporis] (Bis) Pânză folosită în cultul catolic, pe care preotul pune paharul cu sfânta împărtășanie Cf antimis.

CORPORÁL, -Ă, corporali, -e, adj. Care ține de corp (I 1), privitor la corp; aplicat corpului; trupesc. ◊ Percheziție corporală = percheziție făcută unei persoane pentru a vedea dacă nu ascunde sub haine, în buzunarele hainelor etc. arme sau alte obiecte cu care ar putea ataca pe cineva sau distruge ceva. Pedeapsă corporală = sancțiune care constă în lovituri sau în torturi aplicate unui delincvent. – Din fr. corporel, lat. corporalis.

CORPORÁL, -Ă, corporali, -e, adj. Care ține de corp (I 1), privitor la corp; aplicat corpului; trupesc. ◊ Percheziție corporală = percheziție făcută unei persoane pentru a vedea dacă nu ascunde sub haine, în buzunarele hainelor etc. arme sau alte obiecte cu care ar putea ataca pe cineva sau distruge ceva. Pedeapsă corporală = sancțiune care constă în lovituri sau în torturi aplicate unui delincvent. – Din fr. corporel, lat. corporalis.

CORPORÁL, -Ă, corporali, -e, adj. Care ține de corp (I 1), privitor la corp, aplicat corpului; trupesc. ◊ Percheziție corporală = percheziție făcută veșmintelor cu care e îmbrăcată o persoană. Luminița Vardaru, cu îndemînare de polițist la o percheziție corporală, scoase din buzunarul lui Mihai... un portțigaret. C. PETRESCU, Î. I 6. Pedeapsă corporală = pedeapsă constînd din lovituri sau torturi, care în trecut se aplica unui delincvent.

corporál adj. m., pl. corporáli; f. corporálă, pl. corporále

corporál adj. m., pl. corporáli; f. sg. corporálă, pl.corporále

CORPORÁL adj. fizic, trupesc. (Sub aspect ~...)

Corporal ≠ incorporal, necorporal

CORPORÁL, -Ă adj. De, pentru corp, privitor la corp; trupesc. ◊ Pedeapsă corporală = pedeapsă care se aplica în trecut delincvenților, constând din lovituri sau torturi. [Cf. fr. corporel].

CORPORÁL, -Ă adj. 1. pentru corp, privitor la corp; trupesc. ♦ pedeapsă ~ă = pedeapsă prin lovituri și torturi, care se aplica în trecut delincvenților; percheziție ~ă = percheziție făcută cuiva pentru a vedea dacă nu ascunde sub haine arme sau alte mijloace de atac. 2. cu corp, material. (< fr. corporel, lat. corporalis)

CORPORÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de corp; propriu corpului; trupesc. ◊ Percheziție ~ă control efectuat asupra unei persoane pentru a descoperi dacă nu ascunde ceva în haine sau sub ele. Pedeapsă ~ă sancțiune prin care vinovatul era bătut sau torturat. /<fr. corporel, lat. corporalis

corporal a. 1. ce are un corp trupesc; 2. privitor la corp: pedeapsă corporală.

*corporál, -ă adj. (lat. corporalis). Care are corp: Dumnezeŭ nu e corporal. Relativ la corp, trupesc: pedeapsă corporală. Adv. Trupește.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CORPORAL adj. fizic, trupesc. (Sub aspect ~...)

Intrare: corporal
corporal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corporal corporalul corpora corporala
plural corporali corporalii corporale corporalele
genitiv-dativ singular corporal corporalului corporale corporalei
plural corporali corporalilor corporale corporalelor
vocativ singular
plural