16 definiții pentru coroziune corosiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coroziune sf [At: LTR2 / V: ~osi~ / Pl: ~ni / E: fr corrosion] 1 Proces de oxidare a metalelor pe cale chimică sau electrochimică. 2 (Glg) Eroziune a suprafeței rocilor sub acțiunea chimică a soluțiilor apoase.

COROZIÚNE, coroziuni, s. f. Proces chimic sau electrochimic de degradare, exercitat la suprafața corpurilor metalice de către oxigenul din aerul umed sau de diverse substanțe chimice. ♦ Proces de eroziune a suprafeței unor roci sub acțiunea apelor, a vântului etc. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. corrosion.

COROZIÚNE, coroziuni, s. f. Proces chimic sau electrochimic de degradare, exercitat la suprafața corpurilor de oxigenul din aerul umed sau de diverse substanțe chimice. ♦ Proces de eroziune a unor roci sub acțiunea apelor, a vântului etc. [Pr. -zi-u-] – Din fr. corrosion.

COROZIÚNE, coroziuni, s. f. Proces de alterare, de atacare a metalelor pe cale chimică, sub acțiunea substanțelor corosive (acizi și baze) sau pe cale electrochimică. ♦ Proces de eroziune, prin dizolvare, a unor roci, provocat de acțiunea apelor, a vîntului, a ghețarilor etc. – Pronunțat: -zi-u-.

COROZIÚNE s.f. 1. Proces de alterare, de atacare chimică sau electrochimică a metalelor sub acțiunea substanțelor de natură acidă și bazică. 2. (Geol.) Eroziune a suprafeței rocilor sub acțiunea chimică a soluțiilor apoase. [Var. corosiune s.f. / < fr. corrosion].

COROZIÚNE s. f. 1. degradare chimică a metalelor sub acțiunea substanțelor de natură acidă sau bazică. 2. eroziune a suprafeței rocilor sub acțiunea chimică a soluțiilor apoase. 3. (fig.) distrugere progresivă. (< fr. corrosion)

COROZIÚNE ~i f. 1) Proces de distrugere a suprafeței obiectelor de metal sub influența diferitor factori naturali sau artificiali. 2) Eroziune a rocilor sub acțiunea chimică a apei. [Art. coroziunea; G.-D. coroziunii; Sil. -zi-u-] /<fr. corrosion

coroziune f. lucrarea de a coroade și efectul ei.

*coroziúne f. (lat. corrósio, -ónis. V. eroziune). Acțiunea de a coroade, roadere.

corosiune sf vz coroziune

COROSIÚNE s.f. v. coroziune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coroziúne (-zi-u-) s. f., g.-d. art. coroziúnii; pl. coroziúni

coroziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. coroziúnii; pl. coroziúni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COROZIÚNE s. v. eroziune.

COROZIUNE s. (GEOL., GEOGR.) erodare, eroziune, roadere, (pop.) mîncătură, rosătură. (Proces de ~ a solului.)

Intrare: coroziune
coroziune substantiv feminin
  • silabație: -zi-u-ne
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coroziune
  • coroziunea
plural
  • coroziuni
  • coroziunile
genitiv-dativ singular
  • coroziuni
  • coroziunii
plural
  • coroziuni
  • coroziunilor
vocativ singular
plural
corosiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corosiune
  • corosiunea
plural
  • corosiuni
  • corosiunile
genitiv-dativ singular
  • corosiuni
  • corosiunii
plural
  • corosiuni
  • corosiunilor
vocativ singular
plural

coroziune corosiune

  • 1. Proces chimic sau electrochimic de degradare, exercitat la suprafața corpurilor metalice de către oxigenul din aerul umed sau de diverse substanțe chimice.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. Proces de eroziune a suprafeței unor roci sub acțiunea apelor, a vântului etc.
      surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: eroziune
  • 2. figurat Distrugere progresivă.
    surse: MDN '00

etimologie: