2 intrări
14 definiții
- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
CORONIȚĂ, coronițe, s. f. Diminutiv al lui coroană (1). – Coroană + suf. -iță.
CORONIȚĂ, coronițe, s. f. Diminutiv al lui coroană (1). – Coroană + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
coronit1 sn [At: DA ms / V: ~run~ / Pl: ~uri / E: coroni] (Înv) 1-5 Încoronare (1-5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coronit2, ~ă a [At: M. COSTIN, ap. DA ms / V: ~run~ / Pl: ~iți, ~e / E: coroni] (Înv) Încoronat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coroniță sf [At: IORGA, IST. R. I. 114 / Pl: ~țe / E: coroană + -iță] 1-28 (Șhp) Coroană (1-4, 10-12, 15-18, 22, 28-29) (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
corunit1 sn vz coronit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
corunit2, ~ă a vz coronit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORONIȚĂ, coronițe, s. f. Diminutiv al lui coroană (1). Coroniță de flori.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORONIȚĂ, coronițe, s. f. Diminutiv al lui coroană (1).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coronésc v. tr. Vechĭ. Încoronez: coronit-aŭ Leșiĭ pe Ioan Sobĭețki să fie craĭ (Nec. 2, 212).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
coroniță s. f., g.-d. art. coroniței; pl. coronițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
coroniță s. f., g.-d. art. coroniței; pl. coronițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coroniță s. f., g.-d. art. coroniței; pl. coronițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CORONIȚĂ s. cununiță. (O ~ de flori.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CORONIȚĂ s. cununiță. (O ~ de flori.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
coroniță, coronițesubstantiv feminin
-
- Coroniță de flori. DLRLC
-
etimologie:
- Coroană + -iță. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.