5 definiții pentru corologie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corologíe sf [At: DN3 / V: cho~ / Pl: ~ii / E: fr chorologie] Studiu al răspândirii în spațiu a obiectelor, a organismelor etc.

COROLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul răspândirii în spațiu a obiectelor, a organismelor. [Scris și chorologie. / < fr. chorologie, cf. gr. chora – regiune, logos – știință].

COROLOGÍE s. f. 1. studiu al distribuției în spațiu a obiectelor, a organismelor. 2. metodă de cercetare care studiază răspândirea elementelor unei culturi istorice într-o anumită zonă geografică. (< fr. chorologie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

corologíe s. f., art. corología, g.-d. art. corologíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CORO-1 (CHORO) „loc, regiune, ținut; răspîndire, diseminare”. ◊ gr. khoros „loc, regiune, țară” > fr. choro-, engl. id., germ. id. > rom. coro- și choro-.~grafie (v. -grafie), s. f., descriere generală a unei țări; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Studiul răspîndirii geografice și topografice a organismelor. 2. Metodă de cercetare care studiază răspîndirea elementelor unei culturi istorice, într-o anumită zonă geografică; ~tip (v. -tip), s. n., tip de distribuție geografică limitată.

Intrare: corologie
corologie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corologie
  • corologia
plural
genitiv-dativ singular
  • corologii
  • corologiei
plural
vocativ singular
plural