2 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

CORNIȘOR, cornișori, s. m. (Bot.) 1. Brăduț (1). 2. Mică plantă erbacee de munte, cu tulpina târâtoare, cu frunze lanceolate, fin dințate și cu spice terminale (Lycopodium annotinum). [Pl. și: (n.) cornișoare] – Corn1 + suf. -ișor.

CORNIȘOR, cornișori, s. m. (Bot.) 1. Brăduț (1). 2. Mică plantă erbacee de munte, cu tulpina târâtoare, cu frunze lanceolate, fin dințate și cu spice terminale (Lycopodium annotinum). [Pl. și: (n.) cornișoare] – Corn1 + suf. -ișor.

cornișor3 sn [At: SEVASTOS, N., ap. DA / Pl: ~oare / E: corn3 + -ișor] 1-6 (Șhp) Corn3 (1-3) (puțin). 7 Struguri cu boabele verzi, țuguiate și dulci la gust Cf corniță2 (2).

cornișor1 sn [At: ȘEZ. I, 297 / Pl: ~oare / E: corn1 + -ișor] 1-60 (Șhp) Corn1 (1, 22-23, 35-36, 43-46, 52-58, 60-61, 64-71, 74-77) (mic) Si: cornuleț (1-60), cornurel (1-60).

cornișor2 sm [At: PANȚU, PL. / Pl: ~i / E: corn2 + -ișor] (Bot; reg) 1-4 (Șhp) Corn2 (1-2) (mic). 5 Planta Lycopodium annotinum, târâtoare, foarte ramificată, care crește pe stânci și prin păduri umbroase Si: brădișor. 6 (Bot; reg) Pedicuță (Lycopodium clavatum). 7 (Bot; reg) Brădișor (Lycopodium alpinum). 8 (Bot; reg) Ploșnicar (Ceratacephalus faleatus) Si: cornuleț2. 9 (Bot; reg) Corniș (3) (Ilqua). 10 Plantă permanent verde, cu trunchiul bifurcat. 11 Plantă cu floare albastră, bună pentru stomac. 12 (Îf cornișoare) Roșcove (Cerotania sil Coronilla). 13 (Îc) ~-de-munte Brădișor (Lycopadium selago). 14 (Îc) ~-drept Brădișor (Lycopodium annontium).

CORNIȘOR, cornișoare, s. n. Plantă tîrîtoare din încrengătura ferigilor, care crește pe stînci și prin păduri umbroase (Lycupodium selago); brădișor.

CORNIȘOR ~oare n. (diminutiv de la corn) Plantă erbacee asemănătoare cu cetina de brad, care crește pe stânci și prin pădurile de munte. /corn + suf. ~ișor

cornișor m. Bot. brădișor (după dispozițiunea inflorescenței sale).

cornișór n., pl. oare. Corn mic. S. m. O plantă erbacee tîrîtoare (lycopódium annótinum). Pedicuță (lycopódium clavátum), aĭ căreĭ sporĭ se întrebuințează în med. supt numele de praf de licopodiŭ (pop. prafu strigoilor) contra opăreliĭ de căldură. Brădișor (lycopodium selágo). O legumă care face niște fructe ca o ghindă, dar maĭ lungĭ și maĭ supțirĭ, și care se mănîncă murate (Suc.).

BRĂDIȘOR sm. 🌿 1 dim. BRAD 2 Ramură de brad sau șomoiag de paie ce se pune pe învălitoarea unei case cînd se clădește 3 Trans. = JNEAPĂN 4 = COADA-CALULUI3 5 = CORNIȘOR2 6 = PEDICUȚĂ 7 Plantă ierboasă cu ramuri numeroase și de aceeași înălțime formînd mici tufișuri țepene de 10-20 cm. înălțime; frunzele mici, subțiri și ascuțite, foarte dese și aspre la pipăit, dau plantei înfățișarea unei cetini de brad; crește prin crăpăturile stîncilor și prin pădurile umede din munți (Lycopodium selago) (🖼 573).

Ortografice DOOM

cornișor1 (corn; colț mic) s. n., pl. cornișoare

cornișor2 (plantă; varietate de struguri) s. m., (plante) pl. cornișori

cornișor1 (plantă, varietate de struguri) s. m., pl. cornișori

cornișor2 (corn, colț mic) s. n., pl. cornișoare

cornișor (corn mic) s. n., pl. cornișoare

cornișor (bot.) s. m., pl. cornișori

Sinonime

CORNIȘOR s. 1. v. brădișor. 2. (Lycopodium annotinum) (reg.) brădișor. 3. (BOT.) (Ceratophalus orthoceras) (reg.) cornuleț, ploșnicar.

CORNIȘOR s. v. piedicuță, ploșnicar.

cornișor s. v. PIEDICUȚĂ. PLOȘNICAR.

CORNIȘOR s. (BOT.) 1. (Lycopodium selago) brădișor, (reg.) struțușor. 2. (Lycopodium annotinum) (reg.) brădișor. 3. (Ceratophalus orthoceras) (reg.) cornuleț, ploșnicar.

Intrare: cornișor (bot.)
cornișor1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cornișor
  • cornișorul
  • cornișoru‑
plural
  • cornișori
  • cornișorii
genitiv-dativ singular
  • cornișor
  • cornișorului
plural
  • cornișori
  • cornișorilor
vocativ singular
plural
Intrare: cornișor (dim.)
cornișor2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cornișor
  • cornișorul
  • cornișoru‑
plural
  • cornișoare
  • cornișoarele
genitiv-dativ singular
  • cornișor
  • cornișorului
plural
  • cornișoare
  • cornișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cornișor, cornișorisubstantiv masculin

botanică
  • 1. Brăduț. DEX '09 DEX '98
  • 2. Mică plantă erbacee de munte, cu tulpina târâtoare, cu frunze lanceolate, fin dințate și cu spice terminale (Lycopodium annotinum). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: brădișor
etimologie:
  • Corn + -ișor. DEX '09 DEX '98

cornișor, cornișoaresubstantiv neutru

etimologie:
  • corn + -ișor. MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.