13 definiții pentru cornișor (bot.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORNIȘOR, cornișori, s. m. (Bot.) 1. Brăduț (1). 2. Mică plantă erbacee de munte, cu tulpina târâtoare, cu frunze lanceolate, fin dințate și cu spice terminale (Lycopodium annotinum). [Pl. și: (n.) cornișoare] – Corn1 + suf. -ișor.

CORNIȘOR, cornișori, s. m. (Bot.) 1. Brăduț (1). 2. Mică plantă erbacee de munte, cu tulpina târâtoare, cu frunze lanceolate, fin dințate și cu spice terminale (Lycopodium annotinum). [Pl. și: (n.) cornișoare] – Corn1 + suf. -ișor.

cornișor2 sm [At: PANȚU, PL. / Pl: ~i / E: corn2 + -ișor] (Bot; reg) 1-4 (Șhp) Corn2 (1-2) (mic). 5 Planta Lycopodium annotinum, târâtoare, foarte ramificată, care crește pe stânci și prin păduri umbroase Si: brădișor. 6 (Bot; reg) Pedicuță (Lycopodium clavatum). 7 (Bot; reg) Brădișor (Lycopodium alpinum). 8 (Bot; reg) Ploșnicar (Ceratacephalus faleatus) Si: cornuleț2. 9 (Bot; reg) Corniș (3) (Ilqua). 10 Plantă permanent verde, cu trunchiul bifurcat. 11 Plantă cu floare albastră, bună pentru stomac. 12 (Îf cornișoare) Roșcove (Cerotania sil Coronilla). 13 (Îc) ~-de-munte Brădișor (Lycopadium selago). 14 (Îc) ~-drept Brădișor (Lycopodium annontium).

CORNIȘOR, cornișoare, s. n. Plantă tîrîtoare din încrengătura ferigilor, care crește pe stînci și prin păduri umbroase (Lycupodium selago); brădișor.

CORNIȘOR ~oare n. (diminutiv de la corn) Plantă erbacee asemănătoare cu cetina de brad, care crește pe stânci și prin pădurile de munte. /corn + suf. ~ișor

cornișor m. Bot. brădișor (după dispozițiunea inflorescenței sale).

cornișór n., pl. oare. Corn mic. S. m. O plantă erbacee tîrîtoare (lycopódium annótinum). Pedicuță (lycopódium clavátum), aĭ căreĭ sporĭ se întrebuințează în med. supt numele de praf de licopodiŭ (pop. prafu strigoilor) contra opăreliĭ de căldură. Brădișor (lycopodium selágo). O legumă care face niște fructe ca o ghindă, dar maĭ lungĭ și maĭ supțirĭ, și care se mănîncă murate (Suc.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cornișor2 (plantă; varietate de struguri) s. m., (plante) pl. cornișori

cornișor1 (plantă, varietate de struguri) s. m., pl. cornișori

cornișor (bot.) s. m., pl. cornișori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CORNIȘOR s. v. piedicuță, ploșnicar.

CORNIȘOR s. 1. v. brădișor. 2. (Lycopodium annotinum) (reg.) brădișor. 3. (BOT.) (Ceratophalus orthoceras) (reg.) cornuleț, ploșnicar.

CORNIȘOR s. (BOT.) 1. (Lycopodium selago) brădișor, (reg.) struțușor. 2. (Lycopodium annotinum) (reg.) brădișor. 3. (Ceratophalus orthoceras) (reg.) cornuleț, ploșnicar.

cornișor s. v. PIEDICUȚĂ. PLOȘNICAR.

Intrare: cornișor (bot.)
cornișor1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cornișor
  • cornișorul
  • cornișoru‑
plural
  • cornișori
  • cornișorii
genitiv-dativ singular
  • cornișor
  • cornișorului
plural
  • cornișori
  • cornișorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cornișor, cornișorisubstantiv masculin

botanică
  • 1. Brăduț. DEX '09 DEX '98
  • 2. Mică plantă erbacee de munte, cu tulpina târâtoare, cu frunze lanceolate, fin dințate și cu spice terminale (Lycopodium annotinum). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: brădișor
etimologie:
  • Corn + sufix -ișor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.