7 definiții pentru cornat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CORNAT, -Ă, cornați, -te, adj. (Rar) Cornut. – Corn1 + suf. -at.
CORNAT, -Ă, cornați, -te, adj. (Rar) Cornut. – Corn1 + suf. -at.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
cornat, ~ă a [At: CANTEMIR, ap. TDRG / Pl: ~ați, ~e / E: corn1 + -at] (Rar; d. vite) Cu coarne mari Si: cornut, încornorat, încornățel.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORNAT, -Ă, cornați, -te, adj. (Rar) Cornut. Cămila de-amăruntul își spune știrba toată. -Cunosc, răspunde vulpea, că mare ai cuvînt, Dar eu am mijloc sigur ca să te fac cornată. NEGRUZZI, S. II 296.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cornát, -ă adj. (d. corn). Vechĭ (Cant.). Cornorat orĭ cornut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cornat (rar) adj. m., pl. cornați; adj. f. cornată, pl. cornate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cornat (rar) adj. m., pl. cornați; f. cornată, pl. cornate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cornat adj. m., pl. cornați; f. sg. cornată, pl. cornate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |