9 definiții pentru coreu choreu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CORÉU, corei, s. m. Troheu. – Din lat. choreus. Cf. fr. chorée.
CORÉU, corei, s. m. Troheu. – Din lat. choreus. Cf. fr. chorée.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CORÉU s.n. Picior de vers antic, format dintr-o silabă lungă și una scurtă; troheu. [Pron. -eu, scris și choreu. / < lat. choreus < gr. choreios, cf. fr. chorée].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CORÉU s. m. troheu. (< lat. choreus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*coréŭ n., pl. eĭe (lat. choréus, d. vgr. horeîos). Troheŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
choréu sn vz coreu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHORÉU s.n. v. coreu.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
coréu s. m., art. coréul; pl. coréi, art. coréii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coréu s. m., art. coréul; pl. coréi, art. coréii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
choreu v. troheu.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
coreu choreu
- 1. Picior de vers antic, format dintr-o silabă lungă și una scurtă.surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: troheu
etimologie:
- choreussurse: DEX '09 DEX '98 DN
- choréesurse: DEX '09 DEX '98 DN