7 definiții pentru corecliză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coreclíză sf [At: DN3 / Pl: ~ze / E: fr coréclise] (Med) Ocluziune patologică a pupilei.

CORECLÍZĂ, coreclize, s. f. Ocluziune, închidere patologică a pupilei. – Din fr. coréclise.

CORECLÍZĂ, coreclize, s. f. Ocluziune, închidere patologică a pupilei. – Din fr. coréclise.

CORECLÍZĂ s.f. Ocluziune, închidere patologică a pupilei. [< fr. coréclise, cf. fr. kore – pupilă, kleiein – a închide].

CORECLÍZĂ s. f. ocluziune, închidere patologică a pupilei. (< fr. coréclise)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coreclíză (-re-cli-) s. f., g.-d. art. coreclízei; pl. coreclíze

coreclíză s. f. (sil. -cli-), g.-d. art. coreclízei; pl. coreclíze


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CORE-2 „pupilă, iris”. ◊ gr. kore „pupilă anatomică” > fr. coré-, engl. id., it. id., germ. kore- > rom. core-.~cliză (v. -cliză1), s. f., ocluziune patologică a pupilei; ~gon (v. -gon2), s. m., pește migrator teleostean din familia salmonidelor, cu solzi argintii; ~liză (v. -liză), s. f., operație chirurgicală de excizie a aderențelor de pe fața posterioară a irisului; ~scop (v. -scop), s. n., instrument medical pentru examinarea pupilei.

Intrare: corecliză
corecliză substantiv feminin
  • silabație: co-re-cli-ză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corecli
  • corecliza
plural
  • coreclize
  • coreclizele
genitiv-dativ singular
  • coreclize
  • coreclizei
plural
  • coreclize
  • coreclizelor
vocativ singular
plural

corecliză

  • 1. Ocluziune, închidere patologică a pupilei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN DETS

etimologie: