coráslă sf [At: DA ms / V: colástră, colástră, colástru sm, ~stă, ~ste, ~stră / E: ml *colastra (= colostra)] Lapte matern imediat dupa naștere.

CORÁSLĂ s. f. Laptele unei femele de animal mamifer, în primele zile după ce a fătat, sau al unei mame, imediat după naștere (când nu este bun de consumat). [Var.: colástră, culástră s. f., colástru s. m.] – Lat. *colastra (= colostra).

CORÁSLĂ s. f. Laptele unei femele de animal mamifer, în primele zile după ce a fătat, sau al unei mame, imediat după naștere (când nu este bun de consumat). [Var.: colástră, culástră s. f., colástru s. m.] – Lat. *colastra (= colostra).

CORÁSLĂ s. f. Laptele unei vite (în special al vacii) în primele zile după fătare, cînd nu este bun de consumat. – Variante: colástră, culástră s. f., colástru s. m.

coráslă s. f., g.-d. art. coráslei

coráslă s. f., g.-d. art. coráslei

CORÁSLĂ s. (Transilv.) puroi. (~a vacii.)

CORÁSLĂ f. Laptele mamiferelor în primele zile după fătare, având o compoziție deosebită de cea a laptelui obișnuit. /<lat. colastra

coráslă s.f. (reg.) lapte fiert și prefăcut în jintiță.

coraslă f. Mold. 1. V. colastră; 2. lapte fiert și prefăcut într’un fel de jintiță.

colástră sf [At: JIPESCU, O. 48 / V: ~ru sm, ~leá~, corástă, coráste, corá~, curáslă, curastă, cura~, curástru, cureástă sm / Pl: ~re / E: lat colostra, -am] 1 Colostru. 2 Lapte brânzit.

COLÁSTRĂ s. f. v. coraslă.

COLÁSTRU s. m. v. coraslă.

CULÁSTRĂ s. f. v. coraslă.

COLÁSTRĂ s. f. v. coraslă.

COLÁSTRU s. m. v. coraslă.

CULÁSTRĂ s. f. v. coraslă.

COLÁSTRĂ s. f. v. coraslă.

COLÁSTRU s. m. v. coraslă.

CULÁSTRĂ s. f. v. coraslă.