opțiuni
  • info

2 intrări

13 definiții

din care

Explicative DEX

COPIER, copiere, s. n. Registru în care se copiază (unele operații contabile). [Pr.: -pi-er] – Din germ. Kopier[buch].

COPIER, copiere, s. n. Registru în care se copiază (unele operații contabile). [Pr.: -pi-er] – Din germ. Kopier[buch].

copier sn [At: DA / V: ~iar / P: ~pi-er / Pl: ~e / E: ger Kopier(buch)] (Com; șîs registru-~) Registru în care se copiază unele operații contabile.

COPIER1 s.n. Registru cu foi subțiri în care se copiază diferite scrisori, acte etc. ◊ Creion copier = creion chimic. [Pron. -pi-er. / < germ. Kopier(buch)].

COPIER2 s.n. (Tehn.) Element de urmărire prin contact al modelului de frezare în timpul prelucrării. [Pron. -pi-er. / < copia].

COPIER s. n. registru cu foi subțiri în care se copiază diferite scrisori, acte etc. ♦ creion ~ = creion chimic. (< germ. Kopier/buch)

COPIER ~e n. rar Condică în care sunt înregistrate copiile unor documente importante. [Sil. -pi-er] /<germ. Kopier[buch]

*copiér n., pl. e (d. copie). Registru care conține copiile.

copiar sn vz copier

copiar a. de copiat scrisorile comerciale: registru copiar e obligatoriu.

Ortografice DOOM

copier (desp. -pi-er) s. n., pl. copiere

copier (-pi-er) s. n., pl. copiere

copier s. n. (sil. -pi-er), pl. copiere

copier, -re.

Intrare: copier (registru)
  • silabație: co-pi-er info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copier
  • copierul
  • copieru‑
plural
  • copiere
  • copierele
genitiv-dativ singular
  • copier
  • copierului
plural
  • copiere
  • copierelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copiar
  • copiarul
plural
  • copiare
  • copiarele
genitiv-dativ singular
  • copiar
  • copiarului
plural
  • copiare
  • copiarelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: copier (tehn.)
  • silabație: co-pi-er info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copier
  • copierul
  • copieru‑
plural
  • copiere
  • copierele
genitiv-dativ singular
  • copier
  • copierului
plural
  • copiere
  • copierelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

copier, copieresubstantiv neutru

  • chat_bubble (în) sintagmă (Registru copier) = registru în care se copiază (unele operații contabile). MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
    • chat_bubble Creion copier = creion chimic. DN
etimologie:

copier, copieresubstantiv neutru

  • 1. tehnică Element de urmărire prin contact al modelului de frezare în timpul prelucrării. DN
etimologie:
  • copia DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.