4 definiții pentru convenient
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONVENIÉNT, -Ă adj. (Rar) Care convine, oportun, potrivit, corespunzător, proporționat. [Pron. -ni-ent. / < engl. convenient, cf. it. conveniente].
CONVENIÉNT, -Ă adj. care convine, oportun, potrivit, corespunzător. (< engl. conveninent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*conveniént, -ă adj. (lat. convéniens, -éntis, după fr. convenant). Care convine, cuviincĭos, politicos: persoană, vorbă convenientă. Adv. În mod convenient.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
conveniént adj. m., pl. conveniénți; f. sg. conveniéntă, pl. conveniénte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: convenient
convenient adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)