4 definiții pentru convenient


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONVENIÉNT, -Ă adj. (Rar) Care convine, oportun, potrivit, corespunzător, proporționat. [Pron. -ni-ent. / < engl. convenient, cf. it. conveniente].

CONVENIÉNT, -Ă adj. care convine, oportun, potrivit, corespunzător. (< engl. conveninent)

*conveniént, -ă adj. (lat. convéniens, -éntis, după fr. convenant). Care convine, cuviincĭos, politicos: persoană, vorbă convenientă. Adv. În mod convenient.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

conveniént adj. m., pl. conveniénți; f. sg. conveniéntă, pl. conveniénte

Intrare: convenient
convenient adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convenient
  • convenientul
  • convenientu‑
  • convenientă
  • convenienta
plural
  • convenienți
  • convenienții
  • conveniente
  • convenientele
genitiv-dativ singular
  • convenient
  • convenientului
  • conveniente
  • convenientei
plural
  • convenienți
  • convenienților
  • conveniente
  • convenientelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)