2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONVALESCÉNT, -Ă, convalescenți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în convalescență, pe cale de însănătoșire. – Din fr. convalescent, lat. convalescens, -ntis.

CONVALESCÉNT, -Ă, convalescenți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în convalescență, pe cale de însănătoșire. – Din fr. convalescent, lat. convalescens, -ntis.

convalescént, ~ă smf, a [At: TEODOREANU, M. II, 38 / Pl: ~nți, ~e / E: fr convalescent, lat convalescens] 1-2 (Persoană) care se află în convalescență.

CONVALESCÉNT, -Ă, convalescenți, -te, s. m. și f. Persoană în convalescență, pe cale de însănătoșire, în perioada de însănătoșire. Întregul peisaj, Ca un convalescent lungit pe spate, Zîmbește către soare mulțumit. CAMIL PETRESCU, V. 109. Nu se mai uită îndărăt convalescenții, la sanatoriul alb de care nu mai au nevoie. C. PETRESCU, C. V. 370. Flori cu fețele palide, ca niște convalescente. îndărătul unor geamuri de spital, privesc cu jind la lumea liberă de afară. ANGHEL, PR. 114.

CONVALESCÉNT, -Ă s.m. și f. Bolnav în convalescență, pe cale de a se însănătoși. [< fr. convalescent, cf. lat. convalescens].

CONVALESCÉNT, -Ă s. m. f. bolnav în convalescență. (< fr. convalescent, lat. convalescens)

CONVALESCÉNT ~tă, (~ți, ~te) și substantival Care ține de convalescență; pe cale de însănătoșire. /<fr. convalescent, lat. convalescens, ~ntis

convalescent a. care se scoală dintr’o boală.

*convalescént, -ă adj. și s. (lat. convaléscens, -éntis, d. valéscere, a prinde putere. V. valid, valoare).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

convalescent adj. m., s. m., pl. convalescenți; adj. f., s. f. convalescentă, pl. convalescente

convalescént adj. m., s. m., pl. convalescénți; f. sg. convalescéntă, pl. convalescénte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONVALESCÉNT s., adj. (MED.) (Mold.) pribolit, (înv.) reconvalescent. (O persoană ~.)

CONVALESCENT s., adj. (MED.) (Mold.) pribolit, (înv.) reconvalescent. (O persoană ~.)

Intrare: convalescent (adj.)
convalescent1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convalescent
  • convalescentul
  • convalescentu‑
  • convalescentă
  • convalescenta
plural
  • convalescenți
  • convalescenții
  • convalescente
  • convalescentele
genitiv-dativ singular
  • convalescent
  • convalescentului
  • convalescente
  • convalescentei
plural
  • convalescenți
  • convalescenților
  • convalescente
  • convalescentelor
vocativ singular
plural
Intrare: convalescent (s.m.)
convalescent2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convalescent
  • convalescentul
  • convalescentu‑
plural
  • convalescenți
  • convalescenții
genitiv-dativ singular
  • convalescent
  • convalescentului
plural
  • convalescenți
  • convalescenților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

convalescent, convalescențisubstantiv masculin
convalescentă, convalescentesubstantiv feminin
convalescent, convalescentăadjectiv

  • 1. (Persoană) care se află în convalescență, pe cale de însănătoșire. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Întregul peisaj, Ca un convalescent lungit pe spate, Zîmbește către soare mulțumit. CAMIL PETRESCU, V. 109. DLRLC
    • format_quote Nu se mai uită îndărăt convalescenții, la sanatoriul alb de care nu mai au nevoie. C. PETRESCU, C. V. 370. DLRLC
    • format_quote Flori cu fețele palide, ca niște convalescente îndărătul unor geamuri de spital, privesc cu jind la lumea liberă de afară. ANGHEL, PR. 114. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.