2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contraargumentare sf [At: DEX2 / Pl: ~tări / E: contraargumenta] Respingere a unei afirmații folosind contraargumente.

CONTRAARGUMENTÁRE, contraargumentări, s. f. Acțiunea de a contraargumenta.V. contraargumenta.

CONTRAARGUMENTÁRE, contraargumentări, s. f. Acțiunea de a contraargumenta.V. contraargumenta.

contraargumenta vt [At: DEX2 / Pzi: ~téz / E: contraargument] A respinge o afirmație prin contraargumente.

CONTRAARGUMENTÁ, contraargumentez, vb. I. Tranz. A respinge ceva prin contraargumente. – Din contraargument.

CONTRAARGUMENTÁ, contraargumentez, vb. I. Tranz. A respinge ceva prin contraargumente. – Din contraargument.

CONTRAARGUMENTÁ vb. tr. a respinge ceva prin contraargumente. (< contraargument)

A CONTRAARGUMENTÁ ~éz tranz. A respinge prin argumente contrare. ~ o teorie. [Sil. -tra-ar] /<fr. contre-argumenter


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contraargumentá vb., ind. prez. 1 sg. contraargumentéz, 3 sg. și pl. contraargumenteáză

Intrare: contraargumentare
contraargumentare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contraargumentare
  • contraargumentarea
plural
  • contraargumentări
  • contraargumentările
genitiv-dativ singular
  • contraargumentări
  • contraargumentării
plural
  • contraargumentări
  • contraargumentărilor
vocativ singular
plural
Intrare: contraargumenta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • contraargumenta
  • contraargumentare
  • contraargumentat
  • contraargumentatu‑
  • contraargumentând
  • contraargumentându‑
singular plural
  • contraargumentea
  • contraargumentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • contraargumentez
(să)
  • contraargumentez
  • contraargumentam
  • contraargumentai
  • contraargumentasem
a II-a (tu)
  • contraargumentezi
(să)
  • contraargumentezi
  • contraargumentai
  • contraargumentași
  • contraargumentaseși
a III-a (el, ea)
  • contraargumentea
(să)
  • contraargumenteze
  • contraargumenta
  • contraargumentă
  • contraargumentase
plural I (noi)
  • contraargumentăm
(să)
  • contraargumentăm
  • contraargumentam
  • contraargumentarăm
  • contraargumentaserăm
  • contraargumentasem
a II-a (voi)
  • contraargumentați
(să)
  • contraargumentați
  • contraargumentați
  • contraargumentarăți
  • contraargumentaserăți
  • contraargumentaseți
a III-a (ei, ele)
  • contraargumentea
(să)
  • contraargumenteze
  • contraargumentau
  • contraargumenta
  • contraargumentaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

contraargumentare

  • 1. Acțiunea de a contraargumenta.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi contraargumenta
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98

contraargumenta

  • 1. A respinge ceva prin contraargumente.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

  • contraargument
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 MDN '00