6 definiții pentru contraargumenta

contraargumentá vt [At: DEX2 / Pzi: ~téz / E: contraargument] A respinge o afirmație prin contraargumente.

CONTRAARGUMENTÁ, contraargumentez, vb. I. Tranz. A respinge ceva prin contraargumente. – Din contraargument.

CONTRAARGUMENTÁ, contraargumentez, vb. I. Tranz. A respinge ceva prin contraargumente. – Din contraargument.

contraargumentá vb., ind. prez. 1 sg. contraargumentéz, 3 sg. și pl. contraargumenteáză

CONTRAARGUMENTÁ vb. tr. a respinge ceva prin contraargumente. (< contraargument)

A CONTRAARGUMENTÁ ~éz tranz. A respinge prin argumente contrare. ~ o teorie. [Sil. -tra-ar] /<fr. contre-argumenter

Intrare: contraargumenta
contraargumenta verb grupa I conjugarea a II-a
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) contraargumenta contraargumentare contraargumentat contraargumentând singular plural
contraargumentea contraargumentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) contraargumentez (să) contraargumentez contraargumentam contraargumentai contraargumentasem
a II-a (tu) contraargumentezi (să) contraargumentezi contraargumentai contraargumentași contraargumentaseși
a III-a (el, ea) contraargumentea (să) contraargumenteze contraargumenta contraargumentă contraargumentase
plural I (noi) contraargumentăm (să) contraargumentăm contraargumentam contraargumentarăm contraargumentaserăm, contraargumentasem*
a II-a (voi) contraargumentați (să) contraargumentați contraargumentați contraargumentarăți contraargumentaserăți, contraargumentaseți*
a III-a (ei, ele) contraargumentea (să) contraargumenteze contraargumentau contraargumenta contraargumentaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)