4 definiții pentru contextualitate

Explicative DEX

CONTEXTUALITATE s. f. (Rar) Ansamblu de împrejurări, de circumstanțe într-un anumit moment. [Pr.: -tu-a-] – Contextual + suf. -itate.

CONTEXTUALITATE s. f. (Rar) Ansamblu de împrejurări, de circumstanțe într-un anumit moment. [Pr.: -tu-a-] – Contextual + suf. -itate.

contextualitate sf [At: DEX2 / P: ~tu~a~ / Pl: ~tăți / E: contextual + -itate] (Rar) Ansamblu de împrejurări, de circumstanțe într-un anumit moment.

contextualitate s. f. (impropriu) Împrejurare, context ◊ „Revenim însă asupra unui aspect pe care l-am discutat adesea, e drept, într-o altă contextualitate și cu alte exemplificări.” R.lit. 20 III 75 p. 17 (din context)

Ortografice DOOM

contextualitate s. f., g.-d. art. contextualității

Intrare: contextualitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contextualitate
  • contextualitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • contextualități
  • contextualității
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

contextualitatesubstantiv feminin

  • 1. rar Ansamblu de împrejurări, de circumstanțe într-un anumit moment. DEX '09 MDA2 DEX '98
    • 1.1. impropriu Context, împrejurare. DCR2
      • format_quote Revenim însă asupra unui aspect pe care l-am discutat adesea, e drept, într-o altă contextualitate și cu alte exemplificări. R.lit. 20 III 75 p. 17. DCR2
etimologie:
  • Contextual + -itate. MDA2 DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.